noiembrie, 2013

Analiza pietei romaneasti de tractoare si utilaje agricole.

vineri, 22 noiembrie, 2013

In Romania exista 3,9 milioane de exploatatii agricole, ceea ce reprezinta o treime din totalul exploatatiilor din UE. Particularitatea in cazul Romaniei este ca trei sferturi dintre acestea sunt foarte mici (sub doua hectare), media suprafetelor agricole mici in UE fiind de 49% din total exploatatii (conform datelor Eurostat).

Fermele mari – de peste 100 ha – au o pondere nesemnificativa, de 0,3% din totalul exploatatiilor din Romania (13.700 din 3,9 milioane), media UE fiind net mai mare, 2,7%. In agricultura lucreaza aproximativ 30% din populatia tarii, iar sectorul este unul vulnerabil, productia depinzand in fiecare an de conditiile meteorologice. Datele Eurostat releva faptul ca suprafata medie a unei exploatatii agricole este de 3,4 ha in Romania, departe de cifrele din Marea Britanie (90 ha) si Cehia (152 ha).

Desi suprafata medie a unei exploatatii este mica in tara noastra, cele peste 100 ha au o pondere importanta, detinand peste 40% din terenul agricol.

In Romania, statisticile privind masinile agricole indica un parc auto de peste 600.000 de unitati, cifra care include tractoare, pluguri si remorci. Datele Ministerului Agriculturii indica faptul ca peste doua treimi dintre utilaje au durata de functionare normala depasita. In ceea ce priveste vanzarile anuale de utilaje noi, cele cumulate la partea de tractoare, combine agricole si seceratori totalizeaza 3.000 de unitati, in timp ce in pietele mari din Vest se ajunge la zeci de mii pe an.

Spre deosebire de autoturisme, pretul masinilor si utilajelor agricole este rar afisat pe site-urile de specialitate sau in cataloage. In putinele locuri unde sunt mentionate au doar caracter orientativ, iar pe cele mai multe site-uri de vanzari de utilaje noi, vizitatorii sunt invitati sa ceara brosura pentru a le afla. Si in cazul anunturilor second-hand exista situatii in care nu este mentionat pretul, ci doar informatia ca acesta este negociabil.

Un alt aspect este faptul ca, fiind  vorba de un domeniu care se bazeaza pe finantari din fonduri europene,  se cauta moduri de a reduce  contributia proprie a fermierului in cofinantare, mai ales in cazul unor  proiecte foarte mari.

Orice proiect de investitii,  indiferent ca este vorba de utilaje noi sau second-hand – porneste de la un buget, de la o serie de cotatii orientative ale acestor utilaje. Prezentarea preturilor pornind de la modelul standard in plajele de putere/randament/productivitate ar salva multe resurse, atat la nivelul clientilor, dar si al furnizorilor. Deocamdata, peste 70% din timpul de lucru al vanzatorilor de utilaje este dedicat elaborarii si editarii ofertelor de pret, in detrimentul consultarii clientilor (unii au ca rentabilitate a muncii vanzatorilor numarul de oferte transmise /zi).

Parcul national de tractoare este de 184.000 de unitati, cele mai multe fiind in judete cu traditie agricole, precum Bihor, Timis si Teleorman. 73% dintre tractoare au durata normala de functionare depasita, iar cele mai mari procente sunt in judetele Teleorman, Suceava, Ilfov, Mehedinti, Maramures si Botosani (noua din zece tractoare). 30% dintre tractoare sunt mai vechi de 20 de ani.

Cele mai cunoscute marci sunt John Deere, New Holland, Fendt, Claas, Landini, Kubota, Massey Ferguson, Case, Zetor si Belarus, iar cele mai scumpe tractoare au 600 CP si costa peste 250.000 euro+TVA. Aceste tractoare sunt cumparate de fermele foarte mari. Cele mai vandute sunt tractoarele al caror pret se incadreaza in intervalul 30-50.000 euro si au motoare de 60-85 CP.

Fermele cu suprafata de peste 100 ha achizitioneaza si tractoare de peste 120 CP,  ale caror preturi pot depasi 60.000 euro, in functie de marca. Agricultorii cu fonduri limitate si suprafete mai mici cumpara tractoare avand sub 45-50 CP, ale caror preturi sunt in intervalul 13-20.000 euro. Cele mai ieftine tractoare costa sub 10.000 euro, insa sunt mai potrivite pentru gradinarit. Piata de tractoare noi este de sub 2.000 de unitati/an.

In afara de marcile consacrate, pe piata au intrat si marci care se adreseaza clientilor cu posibilitati financiare reduse. In oferte exista tractoare de 45-50 CP cu preturi sub 10.000 euro si tractoare de 100 CP cu  preturi incepand cu 25.000 euro.

Pretul difera si in functie de capacitatea de ridicare ce poate varia mult, iar la tractor pot fi adaugate implementuri pentru diverse munci agricole. Pot fi atasate diverse tipuri de greble, discuri, scarificatoare, tocatori, grape, burghiuri, freze, incarcatoare posterioare sau lame de zapada. Preturile acestor optionale pornesc de la 1.000 euro si pot depasi 3.000 euro.

Fiind utilaje des folosite, producatorii acorda mare atentie si confortului din cabina, dar si noilor tehnologii, astfel ca la modelele de top exista scaun incalzit pe perna de aer, faruri cu halogen si touch-screen pe bord.

Semanatorile sunt folosite pentru introducerea semintelor in sol la o adancime constanta si uniforma .  Sunt impartite in doua categorii si pot fi tractate sau auto-propulsate:
1.  liniare – utilizate pentru semanatul unor seminte mici, precum graul si orzul.
2. de precizie – folosite pentru seminte mai mari, precum fasole, floarea-soarelui si porumb, au o distanta mai mare intre discuri.

Parcul total este de 75.000 de unitati, cu repartizare aproape egala intre cele pentru plante paioase (grau, orz, secara) si cele prasitoare (porumb, sfecla, floarea-soarelui, soia). Un sfert din parcul auto e concentrat in patru judete: Dolj, Giurgiu, Timis, Teleorman. Semanatorile pentru plante prasitoare costa si sub 10.000 de euro, cele de paioase costa intre 15.000 si 30.000 euro in versiunile cel mai des intalnite, cu sase randuri. Cele mai ieftine sunt pe doua randuri, cele mai scumpe au peste 40 de randuri si costa 300.000 euro. Fermierii care detin sub 10 ha nu isi permit semanatori, insa pentru agricultorii cu peste 50 ha sunt absolut necesare.

Semanatorile mai scumpe au cadru telescopic dublu, spatiere reglabila si posibilitatea de a plia cadrul pentru ca utilajul sa ocupe mai putin spatiu. Modelele mai scumpe pot fi achizitionate doar de fermele foarte mari, de peste 1.000 de hectare, iar cele mici, sub 50 de hectare rar au semanatori performante. Cele mai cunoscute marci sunt Kuhn, Horsch, John Deere, Gaspardo, Kverneland si Great Plain

Datele oficiale arata ca in tara sunt 24.000 de combine de paioase, 70% dintre ele avand durata de functionare depasita. Judetele Dolj, Teleorman si Timis au cel mai mare numar de unitati. Cele mai cunsocute marci sunt John Deere, Claas, New Holland, Case, Deutz, Fendt, Laverda si Rostelmash.

Combinele, utilizate la operatiuni precum seceris, legare si treierare, sunt echipate cu capete detasabile proiectate diferit in functie de culturile de cereale. Utilajul taie cu o serie de pistoane cu cutite si dispune de un tambur rotativ din metal pentru formarea balotilor de paie.

Combinele de recoltat ultra-performante costa mai mult de 350.000 de euro si au peste 550 CP, iar cele mai ieftine costa sub 50.000 euro si au motoare de circa 200 CP. Pretul variaza in functie de multe caracteristici: volumul silozului pentru cereale, inaltimea de descarcare, viteza de lucru si viteza de deplasare.

Fiind utilaje scumpe, combinele sunt in foarte putine cazuri prezente la ferme de sub 30 ha, insa la cele de peste 100 ha acestea exista, o parte din companii achizitionand utilajele in ultimii ani.

Referitor la masinile de erbicidat sistropit, parcul total este de peste 22.000 de unitati, cele mai multe fiind in Giurgiu, Timis si Dambovita. Pretul maxim poate ajunge la 250.000 euro, insa in functie de performanta exista si modele de cateva mii de euro. Factorii care influenteaza preturile pulverizatoarelor sunt productivitatea, largimea presei, puterea motorului, capacitatea rezervorului, numarul de axe si echipamentele suplimentare disponibile. Cele mai cunoscute marci sunt John Deere, Berthoud, Case, Gaspardo, Challenger si Amazone.

O categorie  distincta o reprezinta masinile de erbicidat tractate si purtate. La cele tractate preturile pot atinge 50.000 euro, dar se gasesc si modele mai accesibile, cu preturi sub 10.000 euro. Cele purtate sunt mult mai ieftine, chiar si sub 1.500 euro, diferentele fiind date de brand, de volumul rezervorului si largimea presei.

cititi continuarea articolului pe http://www.autovit.ro/ si http://economie.hotnews.ro/

Influenta aplicarii ingrasamintelor cu azot si potasiu asupra germinatiei si implicit asupra numarului de plante rasarite / mp la rapita de toamna

miercuri, 6 noiembrie, 2013

În vederea realizarii unor producții de rapiță sigure, ridicate și stabile pe termen lung, o tehnologie modernă trebuie să acorde o atenție deosebită stării de fertilitate a solului și asigurării necesarului de elemente nutritive al plantelor la parametrii optimi în cadrul unui sistem integrat de fertilizare, particularizat pentru fiecare zonă geografică în parte și chiar pentru fiecare cultivar utilizat în funcție de cerințele specifice ale acestuia.

sola de rapita de toamna – zona Turcoaia, Tulcea 2011

Rezultatele obținute în perioada 2008-2011 în zona Dobrogei, privind influența diferitelor doze de îngrășăminte asupra celor mai importante caractere ale rapiței de toamnă și asupra producției de semințe și ulei pe unitatea de suprafață, evidențiază o dată în plus că rapița este una dintre plantele ce solicită consumuri ridicate de elemente nutritive, în primul rând azot și potasiu, fapt ce corespunde cercetărilor anterioare efectuate de alți autori (Grant și Baley, 1993; Hera, 2002; CETIOM, 2011; Toma, 2011a). Dintre aceștia Merrien și colab. (1988) și Merrien (1992) au arătat că potasiul este absorbit de rapiță din sol și îngrășăminte în cantitatea cea mai mare (350 kg/ha s.a.), din care 35 kg/ha s.a. este exportată prin semințe, iar 315 kg/ha este restituită solului, cantitatea absorbită atingând un maxim în perioada de formare a silicvelor. De asemenea, și azotul este absorbit în cantități mari din sol și din îngrășăminte (244 kg/ha s.a.), din acestea 110 kg/ha se regăsesc în semințe, iar 134 kg/ha sunt restituite solului, vârful absorbției acestui element fiind perioada de creștere și dezvoltare.


Rezultatele obținute în cadrul cercetărilor efectuate în perioada 2008-2011 în zona Dobrogei au arătat că azotul influențează într-o mare măsură majoritatea caracterelor studiate, dar cu precădere producția, elementele de productivitate și conținutul de proteină al semințelor. Aceste rezultate confirmă rezultatele obținute anterior de alți autori (Taylor și colab.,1991; Bilsborrow și colab.,1993; Hocking și colab., 1997; Hera, 2002; Rathke și colab., 2006; Svecnjak și Rengel, 2006; Buzdugan, 2011). De asemenea, s-a remarcat cu precădere influența potasiului asupra unor caractere precum numărul de silicve/plantă, numărul de boabe/silicvă, conținutul de ulei al semințelor ( Kuo și Chen, 1980; Kandil, 1983; Gosh și colab.,1995; Slaton și colab., 2010; Toma, 2011a,b).

Rezultatele obținute pe kastanoziomul din zona de experimentare au arătat că în medie pe trei ani (2008-2011) numărul de plante răsărite/mp nu a fost influențat semnificativ de fertilizarea diferențiată cu azot și potasiu.

imagine din campul de cercetare Cerna, Tulcea - 2008

imagine din campul de cercetare Cerna, Tulcea - 2008

S-a observat că aplicarea potasiului (50 –100 kg K2O /ha) nu a determinat diferențe asigurate statistic comparativ cu martorul (K2O – 0 kg/ha), deși tendința acestui caracter a fost de ușoară creștere (cu 2,62% față de martor și 1,44% față de medie pe agrofondul cu 100 kg K2O/ha) - Tabelul 1.

Influența factorului A (doza de potasiu) asupra numărului de plante răsărite/mp la rapița de toamnă (media 2008-2011)
Tabelul 1.

Factorul A

(doza de potasiu)

Nr. de plante

răsărite/mp

±d

Valorile relative

Semnif. dif.

a1- K2O – 0 kg/ha (Mt.)

43,83

-

100,00

a2- K2O – 50 kg/ha

44,22

0,39

100,89

a3- K2O – 100 kg/ha

44,98

1,15

102,62

Media

44,34

DL 5% = 1,829 pl. răs./mp; DL 1% = 3,291 pl.răs./mp; DL 0,1% = 5,649 pl.răs./mp

Aplicarea azotului s-a făcut fracționat, jumătate din doză înainte de semănat la pregătirea patului germinativ, iar restul în primăvară la reluarea vegetației. Această fracționare a dozei de azot a avut drept scop evitarea unei creșteri nedorite a plantelor, formarea prematură a tulpinii și a unui număr mare de frunze, limitând astfel riscul pagubelor provocate de gerul din iarnă, acesta putând afecta conul vegetativ de creștere.

În medie pe trei ani rezultatele obținute au arătat că fertilizarea diferențiată cu azot nu a determinat diferențe semnificative comparativ cu martorul pentru nici o graduare a acestui factor. Numărul plantelor răsărite/mp a variat între 43,64 în cazul variantei fertilizate cu N16 și 45,46 pentru varianta fertilizată cu N150 .

De remarcat faptul că deși cel mai mare număr de plante răsărite/mp s-a înregistrat în cazul variantei fertilizate cu N150 au existat situații când comparativ cu numărul de plante răsărite/mp din varianta martor în variantele unde s-au aplicat 16 kg N/ha, respectiv 50 kg N/ha numărul plantelor răsărite a fost mai mic, ceea ce indică că acest element nutritiv nu influențează acest caracter.

Comparativ cu martorul (N – 0 kg/ha) numărul de plante răsărite/mp a scăzut cu 1,22%, respectiv 0,91% în variantele fertilizate cu 16 kg N/ha și 50 kg N/ha și a crescut cu 1,11% și 2,90% în variantele fertilizate cu 100 kg N/ha și 150 kg N/ha, nici o diminuare sau creștere a valorii acestui caracter nefiind semnificativă . Tabelul 2.

Influența factorului B (doza de azot) asupra numărului de plante răsărite/mp la rapița de toamnă (media 2008-2011)Tabelul 2.

Factorul B

(doza de azot)

Nr. de plante

răsărite/mp

±d

Valorile relative

Semnif. dif.

b1- N – 0 kg/ha (Mt.)

44,18

-

100,00

b2- N – 16 kg/ha

43,64

-0,54

98,78

b3- N – 50 kg/ha

43,78

-0,40

99,09

b4- N – 100 kg/ha

44,67

0,49

101,11

b5- N – 150 kg/ha

45,46

1,28

102,90

Media

44,34

DL 5% = 3,579 pl.răs./mp; DL 1% = 4,846 pl.răs./mp; DL 0,1% = 6,514 pl.răs./mp

S-a observat că pe toate toate cele trei agrofonduri cu potasiu aplicarea diferențiată a azotului a influențat în mod diferit numărul de plante răsărite/mp, remarcându-se faptul că cel mai mic număr de plante răsărite/mp s-a înregistrat în variantele fertilizate cu 16 kg N/ha, respectiv 50 kg N/ha, iar cel mai mare număr de plante răsărite/mp în cazul variantelor fertilizate cu N150, deși comparativ cu martorul (N – 0 kg/ha) nu s-au înregistrat diferențe asigurate statistic pentru nici una dintre dozele de fertilizant utilizate.

Dr. ing. Stelian Toma – ” Cercetari privind optimizarea sistemului de fertilizare la rapita de toamna cultivata pe kastaniozomul tipic din podisul central-nordic al Dobrogei ”