A aparut nr 5 al revistei AGRICULTURA 365

21 ianuarie, 2014

Revista apare trimestrial si aduce în paginile ei informaţii strict profesionale din lumea agricolă, subiecte cu impact direct asupra celor care conduc exploataţii agricole, apariţii de noi tehnologii, oferte de imputuri, seminţe, îngrăşăminte chimice, utilaje agricole, oferind cititorilor săi, un conţinut actualizat şi esenţial pentru activitatea profesională.

detalii pe http://www.infoagrar.ro/agricultura365.php

Străinii pot cumpăra fără restricţii terenuri !

13 ianuarie, 2014

Ministrul delegat pentru IMM, Maria Grapini, a declarat,  că de la 1 ianuarie cetăţenii europeni pot cumpăra, ca persoană fizică, terenuri din România fără restricţii pentru că “există un vid legislativ de aproximativ o lună” până când pot fi impuse condiţii suplimentare.
Ministrul Maria Grapini a declarat, într-o conferinţă de presă la Arad, că în acest moment străinii pot cumpăra fără restricţii terenuri în România, pentru că nu există în vigoare condiţii suplimentare, după ce legea care le dădea românilor drept de preempţiune a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu, potrivit Mediafax.


“De la 1 ianuarie 2014 au expirat cei şapte ani în care în România nu puteau fi cumpărate terenuri decât de persoane juridice, nu şi de persoane fizice din alte ţări. Acum când vorbim, orice cetăţean, din orice ţară, dacă vine şi identifică un teren şi se înţelege cu proprietarul, îl poate cumpăra fără niciun alt aviz (…) Există un vid legislativ de aproximativ o lună. Nu există în vigoare o altă lege care să pună şi alte condiţii, până cel mai devreme în 10 februarie, când pot să intre în plen comisiile să lucreze, legea fiind returnată, trebuie refăcută”, a declarat Grapini.
Ministrul a spus că “ideea legii respinse a fost atât să existe acest drept de preempţiune pentru români şi pentru stat, cât şi să se încerce o compactare a terenurilor”.
“Luna aceasta nu ştiu câţi (cumpărători – n.r.) o să vină, dar înţeleg că şi preţurile au crescut în această perioadă. Nu am constatat personal că ar veni foarte mulţi”, a declarat Grapini.
Conform Tratatului de aderare la UE, România s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze piaţa funciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului, marţi, reexaminarea Legii care reglementează cumpărarea de terenuri de către cetăţenii europeni.
Preşedintele menţiona în cerere faptul că articolul. 2 alineat (2) stabileşte că “prevederile prezentei legi se aplică cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE)…” şi “persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE)”.
“Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică şi persoanelor juridice având naţionalitatea română sau numai persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, altele decât cele române”, se preciza în cerere, adăugându-se că această menţiune “este utilă deoarece un act normativ trebuie sa fie predictibil şi previzibil”.
Cetăţenii străini pot cumpăra deja teren în România începând cu 1 ianuarie, potrivit Tratatului de aderare cu UE, iar legea respinsă de preşedintele Traian Băsescu le dădea românilor drept de preempţiune la achiziţa terenurilor, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
“Lucrăm la lege şi sperăm să fie aprobată cât mai curând. Prevederile privind liberalizarea pieţei funciare din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014, dată de la care străinii sunt liberi să cumpere teren în România. În absenţa legii, românii nu au drept de preempţiune la cumpărare”, spunea Constantin. El spunea că legea va fi modificată astfel încât să fie aprobată cât mai repede.

sursa http://www.curierulnational.ro

Top 5 evenimente care au marcat sectorul agricol în 2013

28 decembrie, 2013

Anul 2013 a fost unul în care fermierii au fost feriți de furia naturii. Vremea a fost favorabilă, iar recoltele au fost record. Însă, au existat și o serie de scandaluri care au afectat sectorul de agribusiness și, implicit, viata fermierilor.

Iată topul evenimentelor care au marcat sectorul agricol, realizat de agrointel.ro:

1. Scandalul cărnii de cal

Scandalul cărnii de cal a izbucnit în februarie și a adus prejudicii uriaşe României și companiilor autohtone care exportă carne. Totul a pornit din Anglia când, într-un pachet de lasagna cu carne de vită s-a găsit carne de cal. Inițial, s-a anunțat că provenineța cărnii era românească, dar apoi s-a dovedit că producătorii noștri au fost acuzați pe nedrept. Prea târziu, însă: mai multe companii au pierdut contracte importante de exporturi.

2. Scandalul aflatoxinei

Nici bine nu s-a încheiat scandalul cărnii de cal, că a și izbucnit un altul: al aflatoxinei. Luna martie a fost una cu ghinion pentru producătorii de lapte. Scandalul aflatoxinei a cuprins săptămâni bune de dezbateri, culminate cu conferințe-maraton susținute de marii producători de lactate, dar și de demonstrații de încredere ale ministrului Daniel Constantin, care a băut lapte în direct în platoul mai multor televiziuni. În perioada scandalului pornit de la o cantitate de lapte importat din Ungaria și depistat cu aflatoxină, vânzările au scăzut cu 30%, iar protestele fermierilor au ajuns până la vărsarea laptelui pe ogoare.

3. Reducerea TVA-ului la pâine și produsele de panificație

Decizia politică de a reduce TVA-ul la pâine a fost luată după o serie de amânări și dezbateri. A schimbat total perspectiva producătorilor, dar și a fermierilor din industrie. Prețurile la raft au scăzut, deși nu spectaculos. Însă, cel mai mare câștig a venit odată cu cifrele care au dovedit o creștere a fiscalității la vânzarea acestor produse. Pentru anul 2014, guvernanții au înaintat ipoteza ca modelul de succes din panificație să fie copiat și pentru alte sectoare din alimentație, precum cel al cărnii sau al lactatelor.

4. Prăbușirea prețurilor la cereale

A fost un moment mai puțin mediatizat și vizibil pentru populație, însă, potrivit sursei citate a fost cel care poate a marcat cel mai mult viața ferimierilor. Prețurile mici oferite pe recolte au dezamăgit producătorii agricoli care, deși au avut un an bun din punct de revedere al rentabilității, nu au putut să își fructifice munca și printr-un profit pe măsură. Cei care nu au dispus de spații de depozitare sau au fost obligați să achite credite scadente au pierdut sume importante la vânzarea recoltei cu prețurile ce atinseseră un record negative pentru ultimii ani.

5. Vizita la București a premierului chinez Li Keqiang

Forumul economic China-Europa Centrală și de Est desfășurat la sfârșitul lunii noimebrie la București a fost însoțit de o vizită istorică, cea a unei delegații chineze condusă de premierul republicii populare, Li Kequiang. În cadrul întâlnirilor avute în România, mai mulți oameni de afaceri români au avut posibilitatea de a stabili legături cu omologi din China. Poate cele mai importante discuții au fost purtate în jurul unor colaborări în domeniul agricol între producătorii și fermierii români și reprezentanții chinezi. A fost  încheiat un protocol pentru exporturi de animale vii: porci și vaci, din România. Volumul mare al primelor comenzi discutate, precum și deschiderea unei piețe cu un potențial uriaș au fost un moment de maximă semnificație pentru perspectivele fermierilor români.

sursa http://www.dcnews.ro


Analiza pietei romaneasti de tractoare si utilaje agricole.

22 noiembrie, 2013

In Romania exista 3,9 milioane de exploatatii agricole, ceea ce reprezinta o treime din totalul exploatatiilor din UE. Particularitatea in cazul Romaniei este ca trei sferturi dintre acestea sunt foarte mici (sub doua hectare), media suprafetelor agricole mici in UE fiind de 49% din total exploatatii (conform datelor Eurostat).

Fermele mari – de peste 100 ha – au o pondere nesemnificativa, de 0,3% din totalul exploatatiilor din Romania (13.700 din 3,9 milioane), media UE fiind net mai mare, 2,7%. In agricultura lucreaza aproximativ 30% din populatia tarii, iar sectorul este unul vulnerabil, productia depinzand in fiecare an de conditiile meteorologice. Datele Eurostat releva faptul ca suprafata medie a unei exploatatii agricole este de 3,4 ha in Romania, departe de cifrele din Marea Britanie (90 ha) si Cehia (152 ha).

Desi suprafata medie a unei exploatatii este mica in tara noastra, cele peste 100 ha au o pondere importanta, detinand peste 40% din terenul agricol.

In Romania, statisticile privind masinile agricole indica un parc auto de peste 600.000 de unitati, cifra care include tractoare, pluguri si remorci. Datele Ministerului Agriculturii indica faptul ca peste doua treimi dintre utilaje au durata de functionare normala depasita. In ceea ce priveste vanzarile anuale de utilaje noi, cele cumulate la partea de tractoare, combine agricole si seceratori totalizeaza 3.000 de unitati, in timp ce in pietele mari din Vest se ajunge la zeci de mii pe an.

Spre deosebire de autoturisme, pretul masinilor si utilajelor agricole este rar afisat pe site-urile de specialitate sau in cataloage. In putinele locuri unde sunt mentionate au doar caracter orientativ, iar pe cele mai multe site-uri de vanzari de utilaje noi, vizitatorii sunt invitati sa ceara brosura pentru a le afla. Si in cazul anunturilor second-hand exista situatii in care nu este mentionat pretul, ci doar informatia ca acesta este negociabil.

Un alt aspect este faptul ca, fiind  vorba de un domeniu care se bazeaza pe finantari din fonduri europene,  se cauta moduri de a reduce  contributia proprie a fermierului in cofinantare, mai ales in cazul unor  proiecte foarte mari.

Orice proiect de investitii,  indiferent ca este vorba de utilaje noi sau second-hand – porneste de la un buget, de la o serie de cotatii orientative ale acestor utilaje. Prezentarea preturilor pornind de la modelul standard in plajele de putere/randament/productivitate ar salva multe resurse, atat la nivelul clientilor, dar si al furnizorilor. Deocamdata, peste 70% din timpul de lucru al vanzatorilor de utilaje este dedicat elaborarii si editarii ofertelor de pret, in detrimentul consultarii clientilor (unii au ca rentabilitate a muncii vanzatorilor numarul de oferte transmise /zi).

Parcul national de tractoare este de 184.000 de unitati, cele mai multe fiind in judete cu traditie agricole, precum Bihor, Timis si Teleorman. 73% dintre tractoare au durata normala de functionare depasita, iar cele mai mari procente sunt in judetele Teleorman, Suceava, Ilfov, Mehedinti, Maramures si Botosani (noua din zece tractoare). 30% dintre tractoare sunt mai vechi de 20 de ani.

Cele mai cunoscute marci sunt John Deere, New Holland, Fendt, Claas, Landini, Kubota, Massey Ferguson, Case, Zetor si Belarus, iar cele mai scumpe tractoare au 600 CP si costa peste 250.000 euro+TVA. Aceste tractoare sunt cumparate de fermele foarte mari. Cele mai vandute sunt tractoarele al caror pret se incadreaza in intervalul 30-50.000 euro si au motoare de 60-85 CP.

Fermele cu suprafata de peste 100 ha achizitioneaza si tractoare de peste 120 CP,  ale caror preturi pot depasi 60.000 euro, in functie de marca. Agricultorii cu fonduri limitate si suprafete mai mici cumpara tractoare avand sub 45-50 CP, ale caror preturi sunt in intervalul 13-20.000 euro. Cele mai ieftine tractoare costa sub 10.000 euro, insa sunt mai potrivite pentru gradinarit. Piata de tractoare noi este de sub 2.000 de unitati/an.

In afara de marcile consacrate, pe piata au intrat si marci care se adreseaza clientilor cu posibilitati financiare reduse. In oferte exista tractoare de 45-50 CP cu preturi sub 10.000 euro si tractoare de 100 CP cu  preturi incepand cu 25.000 euro.

Pretul difera si in functie de capacitatea de ridicare ce poate varia mult, iar la tractor pot fi adaugate implementuri pentru diverse munci agricole. Pot fi atasate diverse tipuri de greble, discuri, scarificatoare, tocatori, grape, burghiuri, freze, incarcatoare posterioare sau lame de zapada. Preturile acestor optionale pornesc de la 1.000 euro si pot depasi 3.000 euro.

Fiind utilaje des folosite, producatorii acorda mare atentie si confortului din cabina, dar si noilor tehnologii, astfel ca la modelele de top exista scaun incalzit pe perna de aer, faruri cu halogen si touch-screen pe bord.

Semanatorile sunt folosite pentru introducerea semintelor in sol la o adancime constanta si uniforma .  Sunt impartite in doua categorii si pot fi tractate sau auto-propulsate:
1.  liniare – utilizate pentru semanatul unor seminte mici, precum graul si orzul.
2. de precizie – folosite pentru seminte mai mari, precum fasole, floarea-soarelui si porumb, au o distanta mai mare intre discuri.

Parcul total este de 75.000 de unitati, cu repartizare aproape egala intre cele pentru plante paioase (grau, orz, secara) si cele prasitoare (porumb, sfecla, floarea-soarelui, soia). Un sfert din parcul auto e concentrat in patru judete: Dolj, Giurgiu, Timis, Teleorman. Semanatorile pentru plante prasitoare costa si sub 10.000 de euro, cele de paioase costa intre 15.000 si 30.000 euro in versiunile cel mai des intalnite, cu sase randuri. Cele mai ieftine sunt pe doua randuri, cele mai scumpe au peste 40 de randuri si costa 300.000 euro. Fermierii care detin sub 10 ha nu isi permit semanatori, insa pentru agricultorii cu peste 50 ha sunt absolut necesare.

Semanatorile mai scumpe au cadru telescopic dublu, spatiere reglabila si posibilitatea de a plia cadrul pentru ca utilajul sa ocupe mai putin spatiu. Modelele mai scumpe pot fi achizitionate doar de fermele foarte mari, de peste 1.000 de hectare, iar cele mici, sub 50 de hectare rar au semanatori performante. Cele mai cunoscute marci sunt Kuhn, Horsch, John Deere, Gaspardo, Kverneland si Great Plain

Datele oficiale arata ca in tara sunt 24.000 de combine de paioase, 70% dintre ele avand durata de functionare depasita. Judetele Dolj, Teleorman si Timis au cel mai mare numar de unitati. Cele mai cunsocute marci sunt John Deere, Claas, New Holland, Case, Deutz, Fendt, Laverda si Rostelmash.

Combinele, utilizate la operatiuni precum seceris, legare si treierare, sunt echipate cu capete detasabile proiectate diferit in functie de culturile de cereale. Utilajul taie cu o serie de pistoane cu cutite si dispune de un tambur rotativ din metal pentru formarea balotilor de paie.

Combinele de recoltat ultra-performante costa mai mult de 350.000 de euro si au peste 550 CP, iar cele mai ieftine costa sub 50.000 euro si au motoare de circa 200 CP. Pretul variaza in functie de multe caracteristici: volumul silozului pentru cereale, inaltimea de descarcare, viteza de lucru si viteza de deplasare.

Fiind utilaje scumpe, combinele sunt in foarte putine cazuri prezente la ferme de sub 30 ha, insa la cele de peste 100 ha acestea exista, o parte din companii achizitionand utilajele in ultimii ani.

Referitor la masinile de erbicidat sistropit, parcul total este de peste 22.000 de unitati, cele mai multe fiind in Giurgiu, Timis si Dambovita. Pretul maxim poate ajunge la 250.000 euro, insa in functie de performanta exista si modele de cateva mii de euro. Factorii care influenteaza preturile pulverizatoarelor sunt productivitatea, largimea presei, puterea motorului, capacitatea rezervorului, numarul de axe si echipamentele suplimentare disponibile. Cele mai cunoscute marci sunt John Deere, Berthoud, Case, Gaspardo, Challenger si Amazone.

O categorie  distincta o reprezinta masinile de erbicidat tractate si purtate. La cele tractate preturile pot atinge 50.000 euro, dar se gasesc si modele mai accesibile, cu preturi sub 10.000 euro. Cele purtate sunt mult mai ieftine, chiar si sub 1.500 euro, diferentele fiind date de brand, de volumul rezervorului si largimea presei.

cititi continuarea articolului pe http://www.autovit.ro/ si http://economie.hotnews.ro/

Influenta aplicarii ingrasamintelor cu azot si potasiu asupra germinatiei si implicit asupra numarului de plante rasarite / mp la rapita de toamna

6 noiembrie, 2013

În vederea realizarii unor producții de rapiță sigure, ridicate și stabile pe termen lung, o tehnologie modernă trebuie să acorde o atenție deosebită stării de fertilitate a solului și asigurării necesarului de elemente nutritive al plantelor la parametrii optimi în cadrul unui sistem integrat de fertilizare, particularizat pentru fiecare zonă geografică în parte și chiar pentru fiecare cultivar utilizat în funcție de cerințele specifice ale acestuia.

sola de rapita de toamna – zona Turcoaia, Tulcea 2011

Rezultatele obținute în perioada 2008-2011 în zona Dobrogei, privind influența diferitelor doze de îngrășăminte asupra celor mai importante caractere ale rapiței de toamnă și asupra producției de semințe și ulei pe unitatea de suprafață, evidențiază o dată în plus că rapița este una dintre plantele ce solicită consumuri ridicate de elemente nutritive, în primul rând azot și potasiu, fapt ce corespunde cercetărilor anterioare efectuate de alți autori (Grant și Baley, 1993; Hera, 2002; CETIOM, 2011; Toma, 2011a). Dintre aceștia Merrien și colab. (1988) și Merrien (1992) au arătat că potasiul este absorbit de rapiță din sol și îngrășăminte în cantitatea cea mai mare (350 kg/ha s.a.), din care 35 kg/ha s.a. este exportată prin semințe, iar 315 kg/ha este restituită solului, cantitatea absorbită atingând un maxim în perioada de formare a silicvelor. De asemenea, și azotul este absorbit în cantități mari din sol și din îngrășăminte (244 kg/ha s.a.), din acestea 110 kg/ha se regăsesc în semințe, iar 134 kg/ha sunt restituite solului, vârful absorbției acestui element fiind perioada de creștere și dezvoltare.


Rezultatele obținute în cadrul cercetărilor efectuate în perioada 2008-2011 în zona Dobrogei au arătat că azotul influențează într-o mare măsură majoritatea caracterelor studiate, dar cu precădere producția, elementele de productivitate și conținutul de proteină al semințelor. Aceste rezultate confirmă rezultatele obținute anterior de alți autori (Taylor și colab.,1991; Bilsborrow și colab.,1993; Hocking și colab., 1997; Hera, 2002; Rathke și colab., 2006; Svecnjak și Rengel, 2006; Buzdugan, 2011). De asemenea, s-a remarcat cu precădere influența potasiului asupra unor caractere precum numărul de silicve/plantă, numărul de boabe/silicvă, conținutul de ulei al semințelor ( Kuo și Chen, 1980; Kandil, 1983; Gosh și colab.,1995; Slaton și colab., 2010; Toma, 2011a,b).

Rezultatele obținute pe kastanoziomul din zona de experimentare au arătat că în medie pe trei ani (2008-2011) numărul de plante răsărite/mp nu a fost influențat semnificativ de fertilizarea diferențiată cu azot și potasiu.

imagine din campul de cercetare Cerna, Tulcea - 2008

imagine din campul de cercetare Cerna, Tulcea - 2008

S-a observat că aplicarea potasiului (50 –100 kg K2O /ha) nu a determinat diferențe asigurate statistic comparativ cu martorul (K2O – 0 kg/ha), deși tendința acestui caracter a fost de ușoară creștere (cu 2,62% față de martor și 1,44% față de medie pe agrofondul cu 100 kg K2O/ha) - Tabelul 1.

Influența factorului A (doza de potasiu) asupra numărului de plante răsărite/mp la rapița de toamnă (media 2008-2011)
Tabelul 1.

Factorul A

(doza de potasiu)

Nr. de plante

răsărite/mp

±d

Valorile relative

Semnif. dif.

a1- K2O – 0 kg/ha (Mt.)

43,83

-

100,00

a2- K2O – 50 kg/ha

44,22

0,39

100,89

a3- K2O – 100 kg/ha

44,98

1,15

102,62

Media

44,34

DL 5% = 1,829 pl. răs./mp; DL 1% = 3,291 pl.răs./mp; DL 0,1% = 5,649 pl.răs./mp

Aplicarea azotului s-a făcut fracționat, jumătate din doză înainte de semănat la pregătirea patului germinativ, iar restul în primăvară la reluarea vegetației. Această fracționare a dozei de azot a avut drept scop evitarea unei creșteri nedorite a plantelor, formarea prematură a tulpinii și a unui număr mare de frunze, limitând astfel riscul pagubelor provocate de gerul din iarnă, acesta putând afecta conul vegetativ de creștere.

În medie pe trei ani rezultatele obținute au arătat că fertilizarea diferențiată cu azot nu a determinat diferențe semnificative comparativ cu martorul pentru nici o graduare a acestui factor. Numărul plantelor răsărite/mp a variat între 43,64 în cazul variantei fertilizate cu N16 și 45,46 pentru varianta fertilizată cu N150 .

De remarcat faptul că deși cel mai mare număr de plante răsărite/mp s-a înregistrat în cazul variantei fertilizate cu N150 au existat situații când comparativ cu numărul de plante răsărite/mp din varianta martor în variantele unde s-au aplicat 16 kg N/ha, respectiv 50 kg N/ha numărul plantelor răsărite a fost mai mic, ceea ce indică că acest element nutritiv nu influențează acest caracter.

Comparativ cu martorul (N – 0 kg/ha) numărul de plante răsărite/mp a scăzut cu 1,22%, respectiv 0,91% în variantele fertilizate cu 16 kg N/ha și 50 kg N/ha și a crescut cu 1,11% și 2,90% în variantele fertilizate cu 100 kg N/ha și 150 kg N/ha, nici o diminuare sau creștere a valorii acestui caracter nefiind semnificativă . Tabelul 2.

Influența factorului B (doza de azot) asupra numărului de plante răsărite/mp la rapița de toamnă (media 2008-2011)Tabelul 2.

Factorul B

(doza de azot)

Nr. de plante

răsărite/mp

±d

Valorile relative

Semnif. dif.

b1- N – 0 kg/ha (Mt.)

44,18

-

100,00

b2- N – 16 kg/ha

43,64

-0,54

98,78

b3- N – 50 kg/ha

43,78

-0,40

99,09

b4- N – 100 kg/ha

44,67

0,49

101,11

b5- N – 150 kg/ha

45,46

1,28

102,90

Media

44,34

DL 5% = 3,579 pl.răs./mp; DL 1% = 4,846 pl.răs./mp; DL 0,1% = 6,514 pl.răs./mp

S-a observat că pe toate toate cele trei agrofonduri cu potasiu aplicarea diferențiată a azotului a influențat în mod diferit numărul de plante răsărite/mp, remarcându-se faptul că cel mai mic număr de plante răsărite/mp s-a înregistrat în variantele fertilizate cu 16 kg N/ha, respectiv 50 kg N/ha, iar cel mai mare număr de plante răsărite/mp în cazul variantelor fertilizate cu N150, deși comparativ cu martorul (N – 0 kg/ha) nu s-au înregistrat diferențe asigurate statistic pentru nici una dintre dozele de fertilizant utilizate.

Dr. ing. Stelian Toma – ” Cercetari privind optimizarea sistemului de fertilizare la rapita de toamna cultivata pe kastaniozomul tipic din podisul central-nordic al Dobrogei ”


Stabilirea dozelor de ingrasaminte utilizate intr-o exploatatie agricola.

21 octombrie, 2013

Sistemul de fertilizare aplicat intr-o exploatatie agricola, trebuie sa fie foarte bine fundamentat atat din punct de vedere agrochimic si agrotehnic, cat si din punct  de vedere economic.

Un sistem eficient de fertilizare trebuie conceput asfel incat sa asigure realizarea urmatoarelor obiective :

- optimizarea relatiei sol- planta si in final armonizarea intregului ecosistem in functie de specificitatea zonei de cultura.

- valorificarea superioara a substantei active, respectiv a elementelor nutritrive din ingrasamintele aplicate, prin optimizarea tehnologiei de cultura in ansamblul ei ( mecanizare , chimizare,  irigatii).

- ameliorarea fertilitatii solului din punct de vedere agrochimic, prin modificarea insusirilor legate de nutritie, respectiv de disponibilitate a macro si microelementelor pentru absorbtia radiculara.

- eficientizarea activitatii exploatatiei agricole prin utilizarea unor doze de ingrasaminte “optim economice” care sa asigure un nivel al productiei superior din punct de vedere cantitativ si calitativ.

In practica curenta, cea mai utilizata metoda de stabilire a dozelor de ingrasaminte aplicate este pe baza bilantului elementelor nutritive din sol. Aceasta metoda se bazeaza pe diferenta dintre : necesarul de macroelemente N,P,K, pentru obtinerea unui anumit nivel al recoltei si cantitatile de elemente nutritive care se gasesc in sol.

De asemenea stabilirea dozelor de ingrasaminte poate fi facuta si plecand de la indicatorii agrochimici ai solului in corelatie directa cu potentialul genetic al soiului sau hibridului cultivat si factorii de mediu din zona de cultura.

In literatura de specialitate sunt prezentate si alte metode de stabilire a dozelor de ingrasaminte aplicate, bazate pe alte principii de calcul, cu o aplicabilitate mai redusa in practica agromonica curenta, datorita complexitatii si caracterului lor stiintific.

Procentul semnificativ reprezentat de cheltuielile cu ingrasamintele, in totalul costurilor de productie dintr-o exloatatie agricola, a determinat in mod direct si modificarea perceptiei fermierilor referitoare fertilizare.

In concluzie, alegerea tipului de ingrasaminte si stabilirea dozei utilizate, trebuie sa tina cont de specificitatea  exploatatiei d-voastra . Nu acceptati oferte de fertilizanti, prezentate ca “tehnologii general valabile” , bazate doar pe un marketing de cele mai multe ori extrem de agresiv.

Fundamentati-va decizia de cumparare pe experienta personala, asociata cu rezultatele stiintifice din zona d-voastra, prezentate in literetura de specialitate (neutra), nu pe rezultatele din pliantele “colorate” cu caracter comercial si de promovare.

Dr.ing. Stelian Toma

Lectura “obligatorie” pentru fermieri : AGROTEHNICA – Transformarea moderna a Agriculturii

9 octombrie, 2013

Un om ar trebui sa citeasca ceea ce-l indeamna inclinatia, caci ceea ce citeste ca o indatorire, nu-i va fi de nici un folos !  “Samuel Jonson”

Este motivul pentru care eu cred ca fermierii trebuie sa citeasca carti dedicate truditorilor pamantului.

Felicitari d-lui prof. univ. dr.  Mihai Berca, pentru aceasta minunata carte care incearca sa schimbe gandirea conservativa a fermierului roman vizavi de agricultura, de modul cum poate fi lucrat pamantul si cum pot fi obtinute productii bune, sanatoase si profitabile.

Ideea acestei carti s-a nascut din necesitatea de a hrani mai ieftin si mai bine. Un fermier francez utilizeaza 58 kg samanta de grau Premium si obtine o productie de 8000 kg/ha, n timp ce fermierul roman foloseste 300 kg samanta si obtine o productie de grau de 4000 kg/ha. Cheia acestei diferente o puteti afla din aceasta carte.

O puteti comanda pe www.eagro.ro

Noua Politica Agricola Comuna (PAC),

12 august, 2013

De la Bruxelles, o veste buna avea sa vina pentru fermierii romani. Vor avea mai multi bani pentru a face o agricultura performanta, iar pentru acest lucru „responsabila” este noua Politica Agricola Comuna (PAC), ale carei prevederi vor intra in vigoare incepand de anul viitor.

Despre ce este vorba, de fapt? Ei bine, fermierii romani vor primi subventii mai mari, in perioada 2014-2020, in crestere cu 40% fata de nivelul actual.

Informatia a fost furnizata chiar de catre comisarul Dacian Ciolos, care a explicat ca este vorba despre un pachet de subventii gigant, menit sa ajute businessu-rile agricultorilor din blocul comunitar. Tot el spune ca: „Nu a fost usor de obtinut, dar am ajuns cu barca la mal dupa ce am depasit antagonismele politice obisnuite dintre productivisti si ecologisi, dintre liberali si interventionisti. Am reusit sa identificam si sa promovam interesul european, fara ca acesta sa aduca atingere diverselor asteptari nationale”.

Pentru fermierii romani suma la care se va ajunge pana in 2020 va fi de 196 euro/ha.

Dar pe langa maririle de subventii, liderii europeni sustin ca noua PAC va aduce schimbari profunde in esalonul agricol european, de la plati directe mai echitabile si mai verzi pana la consolidarea pozitiei agricultorilor in cadrul lantului alimentar, dar si asigurarea unei mai mari eficacitati si transparente.

Un alt element de noutate este repartizarea bugetului de subventii astfel incat sa existe garantia ca niciun stat membru nu va primi mai putin de 75% din media la nivel de Uniune in urmatorii sapte ani.

Este bine de reamintit, ca pentru noile state membre, categorie din care face parte si Romania, mecanismul SAPS – de plata unica pe suprafata – va putea fi prelungit pana in 2020. Asadar, o veste buna pentru fermieri si pentru sectorul agricol de la noi.

Sursa : www.sanatateaplantelor.ro


Camera Deputaţilor a aprobat luni prelungirea cu încă un an a taxării inverse la cereale

31 mai, 2013

Extinderea a fost efectuată prin modificarea unei ordonanţe de completare a Codului Fiscal, deputaţii stabilind că termenul de aplicare a taxării inverse la cereale va expira la 31 mai 2014, nu la sfârşitul lunii mai a acestui an.

Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, a arătat că oficialii Comisiei Europene (CE) au respins într-adevăr solicitarea României, dar că la reuniunea miniştrilor de Finanţe din statele membre UE (ECOFIN), la care a participat în această săptămână, a fost pregătit terenul pentru ca la următoarea reuniune, programată pentru 20 iunie, să fie introdus un “mecanism de reacţie rapidă” pentru combaterea fraudei în materie de TVA, care să permită statelor membre UE, inclusiv României, să extindă taxarea inversă, în cazuri justificate.

El a explicat că, după introducerea acestui mecanism, fiecare stat membru UE va putea folosi metoda taxării inverse în diferite sectoare, fără a abuza.

Prin introducerea taxării inverse la comerţul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial, plata taxei fiind deplasată din sarcina furnizorului în cea a beneficiarului. Ministerul Finanţelor estima că taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 şi 410 milioane lei în 2012.

În luna octombrie a anului trecut, Guvernul a cerut la Bruxelles ca termenul de aplicare a ataxării inverse la cereale să fie prelungit cu încă doi ani, până în 2015, bazat pe faptul, conform unui document prezentat atunci de MEDIAFAX, că Bulgaria şi Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz pentru România ar genera discriminări.

Aceasta urma să fie a doua derogare de la sistemul fiscal normal, după ce, în iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice pentru o perioadă de doi ani. Autorităţile au explicat atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea “firmelor fantomă” care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată.

Comisia Europeană a respins însă cererea Guvernului, arătând că procedura nu ar trebui folosită sistematic pentru a compensa “o supraveghere inadecvată” de către autorităţi, conform unui document prezentat de MEDIAFAX în luna martie.

Comisia a arătat că derogarea obţinută anterior a fost acordată de Consiliul Uniunii Europene în circumstanţe foarte specifice, în care România s-a angajat să implementeze, pe parcursul perioadei de aplicare a derogării, o serie de reforme care urmau să facă posibilă revenirea la regimul normal de TVA pentru respectivele operaţiuni. Această abordare a fost justificată de Comisia Europeană în special prin riscul ca frauda să fie transferată în alte state membre, într-un sector a cărui importanţă economică este destul de importantă în alte ţări.

De asemenea, Comisia Europeană a precizat că, în cursul negocierilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene privind derogarea solicitată de România, o serie de state membre şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că orice derogare de la sistemul de plată fracţionată nu poate fi mai mult decât o soluţie de ultimă instanţă şi o masură de urgenţă în cazuri dovedite de fraudă şi că trebuie să ofere garanţii în ceea ce priveşte necesitatea şi caracterul excepţional al derogării acordate, durata măsurii şi natura specifică a produselor în cauză. Comisia a transmis totodată că statele membre au arătat că mecanismul de taxare inversă implică întotdeauna un risc ca frauda să fie transferată către alte state membre şi au reamintit că procedura de taxare inversă nu ar trebui utilizată în mod sistematic pentru a compensa “supravegherea inadecvată” de către autorităţile fiscale ale unui stat membru.

“Comisia consideră, de asemenea, că tipul de bunuri în cauză -cereale şi plante tehnice -sunt de o natură care ar trebui sa facă posibil controlul prin mijloace convenţionale, fără să fie necesară implementarea mecanismului de taxare inversă. Prin urmare, în opinia Comisiei Europene, derogarea privind aplicarea taxării inverse pentru cereale şi plante tehnice a fost acordată României în circumstanţe excepţionale, pentru a da timp ţării noastre să implementeze anumite reforme în vederea combaterii fraudei. Comisia a menţionat totodată că măsura nu a fost niciodată destinată să fie o soluţie pe termen lung sau să compenseze supravegherea inadecvată a persoanelor impozabile de pe aceste pieţe extrem de valoroase, reiterând faptul că derogarea a fost justificată ca parte a unui pachet de măsuri care urmau să fie luate de România, fiind în acelaşi timp limitată la o anumită perioadă de timp”, se mai arată în document.

Aceeaşi sursă indica însă şi faptul că Guvernul mai speră ca, în pofida refuzului pentru o nouă derogare, taxarea inversă la cereale să poată fi menţinută, pe baza unei directive aflată în analiza Comisiei Europene pentru combaterea fraudei în materie de TVA şi care prevede introducerea unui mecanism de reacţie rapidă, bazat pe acordarea de competenţe Comisei Europene pentru a acorda derogări temporare, şi o propunere separată, dar complementară, de extindere a domeniului de aplicare a taxării inverse prin includerea sectoarelor care fac deja obiectul unor cereri de derogare, printre care produsele agricole.

Calculul Guvernului este că, în situaţia în care Consiliul Uniunii Europene va adopta propunerea de directivă care vizeaza includerea produselor agricole în sfera de aplicare, va fi posibilă aplicarea de către România a taxării inverse pentru livrările de cereale şi plante tehnice fără obţinerea în prealabil a unei derogări.
sursa- www.romanialibera.ro

Ieftinirea creditelor depinde de recolta agricolă din vară

7 mai, 2013

În perioada crizei, creditele de consum, de nevoi personale şi imobiliare au devenit o amintire. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, sectorul care asigură cele mai multe locuri de muncă, au fost patru ani de prohibiţie la împrumuturile bancare. Marile companii au fost nevoite să mulţumească cu credite mai mici, mai scumpe şi pe termen mai scurt. În schimb, statul, cel mai sigur client pe timp de pace, a devenit şi principalul beneficiar al creditării.
Prin politica de prudenţă excesivă, sistemul financiar-bancar şi-a recâştigat stabilitatea, dar nu şi-a mai îndeplinit rolul de motor al dezvoltării economice. Cu preţul amputării consumului, al restrângerii activităţii companiilor mari şi mici, al îngheţării proiectelor de investiţii generatoare de locuri de muncă, bancherii şi-au recâştigat liniştea.
Astăzi, băncile centrale din Uniunea Europeană – una dintre zonele cele mai afectate de criză – fac eforturi să determine băncile comerciale să-şi întoarcă faţa spre economia reală.
La recenta şedinţa de la Bratislava, consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a adoptat câteva decizii îndrăzneţe, de politică monetară:
- reducerea cu 25 puncte de bază, până la 0,50%, a ratei dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare ale Eurosistemului;
- reducerea cu 50 puncte de bază, până la 1%, a ratei dobânzii la facilitatea de creditare marginală;
- menţinerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la nivelul de 0,00%.
În schimb, consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a rămas pe linia prudentei ridicate, hotărând:
- menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an;
- menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii în lei şi în valută ale instituţiilor de credit;
- îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară. Astfel, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) a coborât de la 9,25% la 8,25% pe an. În schimb, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2,25% pe an faţă de 1,25%.
BNR recunoaşte că: „Dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat a rămas negativă, similar evoluţiilor creditului din zona euro şi din majoritatea ţărilor din regiune.”
Scăderea cu 5% a ratei dobânzii de politică monetară a BNR, de la 10,25%, cât era la 1 ianuarie 2009 (la debutul perioadei de criză economică) la 5,25% (începând cu 30 martie 2012) a încurajat prea puţin creditarea. Pentru că obiectivul său principal este reducerea inflaţiei, banca centrală a României preferă să frâneze creşterea consumului, a investiţiilor populaţiei şi agenţilor economici.
O oarecare relaxare s-a produs doar la creditarea pe termen scurt (pentru creditele de lucru). Media ROBOR pentru scadenţa de 3 luni – indicator de referinţă pentru finanţarea sectorului privat – a scăzut de la 6,04%, în decembrie 2012, la 4,57%, în aprilie 2013.
Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că, abia din semestrul al doilea, ar putea să aibă loc o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară.
De ce abia de atunci? Cu siguranţă că BNR aşteaptă rezultatele campaniei agricole de vara şi primele estimări ale recoltelor din toamnă. Dacă preţurile agro-alimentare vor scădea, dacă inflaţia se va reduce, banca centrală va mai slăbi frâiele creditării. Rămâne de văzut dacă impulsul dat va fi suficient de mare pentru stimula băncile comerciale să susţină economia reală.
sursa :http://www.cugetliber.ro