Influenta aplicarii ingrasamintelor cu azot si potasiu asupra germinatiei si implicit asupra numarului de plante rasarite / mp la rapita de toamna

În vederea realizarii unor producții de rapiță sigure, ridicate și stabile pe termen lung, o tehnologie modernă trebuie să acorde o atenție deosebită stării de fertilitate a solului și asigurării necesarului de elemente nutritive al plantelor la parametrii optimi în cadrul unui sistem integrat de fertilizare, particularizat pentru fiecare zonă geografică în parte și chiar pentru fiecare cultivar utilizat în funcție de cerințele specifice ale acestuia.

sola de rapita de toamna – zona Turcoaia, Tulcea 2011

Rezultatele obținute în perioada 2008-2011 în zona Dobrogei, privind influența diferitelor doze de îngrășăminte asupra celor mai importante caractere ale rapiței de toamnă și asupra producției de semințe și ulei pe unitatea de suprafață, evidențiază o dată în plus că rapița este una dintre plantele ce solicită consumuri ridicate de elemente nutritive, în primul rând azot și potasiu, fapt ce corespunde cercetărilor anterioare efectuate de alți autori (Grant și Baley, 1993; Hera, 2002; CETIOM, 2011; Toma, 2011a). Dintre aceștia Merrien și colab. (1988) și Merrien (1992) au arătat că potasiul este absorbit de rapiță din sol și îngrășăminte în cantitatea cea mai mare (350 kg/ha s.a.), din care 35 kg/ha s.a. este exportată prin semințe, iar 315 kg/ha este restituită solului, cantitatea absorbită atingând un maxim în perioada de formare a silicvelor. De asemenea, și azotul este absorbit în cantități mari din sol și din îngrășăminte (244 kg/ha s.a.), din acestea 110 kg/ha se regăsesc în semințe, iar 134 kg/ha sunt restituite solului, vârful absorbției acestui element fiind perioada de creștere și dezvoltare.


Rezultatele obținute în cadrul cercetărilor efectuate în perioada 2008-2011 în zona Dobrogei au arătat că azotul influențează într-o mare măsură majoritatea caracterelor studiate, dar cu precădere producția, elementele de productivitate și conținutul de proteină al semințelor. Aceste rezultate confirmă rezultatele obținute anterior de alți autori (Taylor și colab.,1991; Bilsborrow și colab.,1993; Hocking și colab., 1997; Hera, 2002; Rathke și colab., 2006; Svecnjak și Rengel, 2006; Buzdugan, 2011). De asemenea, s-a remarcat cu precădere influența potasiului asupra unor caractere precum numărul de silicve/plantă, numărul de boabe/silicvă, conținutul de ulei al semințelor ( Kuo și Chen, 1980; Kandil, 1983; Gosh și colab.,1995; Slaton și colab., 2010; Toma, 2011a,b).

Rezultatele obținute pe kastanoziomul din zona de experimentare au arătat că în medie pe trei ani (2008-2011) numărul de plante răsărite/mp nu a fost influențat semnificativ de fertilizarea diferențiată cu azot și potasiu.

imagine din campul de cercetare Cerna, Tulcea - 2008
imagine din campul de cercetare Cerna, Tulcea – 2008

S-a observat că aplicarea potasiului (50 –100 kg K2O /ha) nu a determinat diferențe asigurate statistic comparativ cu martorul (K2O – 0 kg/ha), deși tendința acestui caracter a fost de ușoară creștere (cu 2,62% față de martor și 1,44% față de medie pe agrofondul cu 100 kg K2O/ha) Tabelul 1.

Influența factorului A (doza de potasiu) asupra numărului de plante răsărite/mp la rapița de toamnă (media 2008-2011)
Tabelul 1.

Factorul A

(doza de potasiu)

Nr. de plante

răsărite/mp

±d

Valorile relative

Semnif. dif.

a1- K2O – 0 kg/ha (Mt.)

43,83

100,00

a2- K2O – 50 kg/ha

44,22

0,39

100,89

a3- K2O – 100 kg/ha

44,98

1,15

102,62

Media

44,34

DL 5% = 1,829 pl. răs./mp; DL 1% = 3,291 pl.răs./mp; DL 0,1% = 5,649 pl.răs./mp

Aplicarea azotului s-a făcut fracționat, jumătate din doză înainte de semănat la pregătirea patului germinativ, iar restul în primăvară la reluarea vegetației. Această fracționare a dozei de azot a avut drept scop evitarea unei creșteri nedorite a plantelor, formarea prematură a tulpinii și a unui număr mare de frunze, limitând astfel riscul pagubelor provocate de gerul din iarnă, acesta putând afecta conul vegetativ de creștere.

În medie pe trei ani rezultatele obținute au arătat că fertilizarea diferențiată cu azot nu a determinat diferențe semnificative comparativ cu martorul pentru nici o graduare a acestui factor. Numărul plantelor răsărite/mp a variat între 43,64 în cazul variantei fertilizate cu N16 și 45,46 pentru varianta fertilizată cu N150 .

De remarcat faptul că deși cel mai mare număr de plante răsărite/mp s-a înregistrat în cazul variantei fertilizate cu N150 au existat situații când comparativ cu numărul de plante răsărite/mp din varianta martor în variantele unde s-au aplicat 16 kg N/ha, respectiv 50 kg N/ha numărul plantelor răsărite a fost mai mic, ceea ce indică că acest element nutritiv nu influențează acest caracter.

Comparativ cu martorul (N – 0 kg/ha) numărul de plante răsărite/mp a scăzut cu 1,22%, respectiv 0,91% în variantele fertilizate cu 16 kg N/ha și 50 kg N/ha și a crescut cu 1,11% și 2,90% în variantele fertilizate cu 100 kg N/ha și 150 kg N/ha, nici o diminuare sau creștere a valorii acestui caracter nefiind semnificativă . Tabelul 2.

Influența factorului B (doza de azot) asupra numărului de plante răsărite/mp la rapița de toamnă (media 2008-2011)Tabelul 2.

Factorul B

(doza de azot)

Nr. de plante

răsărite/mp

±d

Valorile relative

Semnif. dif.

b1- N – 0 kg/ha (Mt.)

44,18

100,00

b2- N – 16 kg/ha

43,64

-0,54

98,78

b3- N – 50 kg/ha

43,78

-0,40

99,09

b4- N – 100 kg/ha

44,67

0,49

101,11

b5- N – 150 kg/ha

45,46

1,28

102,90

Media

44,34

DL 5% = 3,579 pl.răs./mp; DL 1% = 4,846 pl.răs./mp; DL 0,1% = 6,514 pl.răs./mp

S-a observat că pe toate toate cele trei agrofonduri cu potasiu aplicarea diferențiată a azotului a influențat în mod diferit numărul de plante răsărite/mp, remarcându-se faptul că cel mai mic număr de plante răsărite/mp s-a înregistrat în variantele fertilizate cu 16 kg N/ha, respectiv 50 kg N/ha, iar cel mai mare număr de plante răsărite/mp în cazul variantelor fertilizate cu N150, deși comparativ cu martorul (N – 0 kg/ha) nu s-au înregistrat diferențe asigurate statistic pentru nici una dintre dozele de fertilizant utilizate.

Dr. ing. Stelian Toma – ” Cercetari privind optimizarea sistemului de fertilizare la rapita de toamna cultivata pe kastaniozomul tipic din podisul central-nordic al Dobrogei ”



Comments

50 responses to “Influenta aplicarii ingrasamintelor cu azot si potasiu asupra germinatiei si implicit asupra numarului de plante rasarite / mp la rapita de toamna”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *