februarie, 2013

Soiurile româneşti de grâu nu pot performa in tara noastra din cauza conditiilor climatice .

joi, 28 februarie, 2013

România nu va putea să aibă niciodată o producție de grâu ca în țările occidentale din cauza climei, spune un cercetător român. Am putea pune însă sorg, în loc de porumb, sau mei.

Profesorul Gheorghe Sin, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu – Șișești” (ASAS) îi sfătuiește pe fermieri să se orienteze spre culturi mai rezistente la secetă, un fenomen care se va repeta cel puțin o dată la 3-4 ani. Nu doar că agricultorii vor fi nevoiți să semene mai devreme, ci și să coreleze densitatea plantelor cu regimul mai secetos sau să irige, dacă vor să facă față secetei, a declarat într-un interviu pentru agrointel președintele ASAS.

Clima de la noi nu permite obținerea unor producții de grâu ca în țările occidentale. Nici chiar cea mai bună sămânță nu ajută, din cauza climei. La formarea bobului de grâu, de exemplu, în a adoua jumătate a lunii iunie sunt temperaturi foarte ridicate, iar bobul de grâu este forțat ca într-o perioadă scurtă să maturizeze. În Europa Occidentală, în Germania, Anglia sau Franța, climatul nu este așa de arid ca la noi și bobul se formează pe o perioadă mai lungă de timp, având loc o acumulare a substanțelor în bob pe o perioadă mai îndelungată. Ei nu au arșita de la noi, unde sunt temperaruri de 35 grade Celsius, până la 38 de grade Celsius, umezeala aerului este de asemenea foarte scăzută la noi, iar boabele sunt mai mici. Soiurile noastre pot să producă și 10 tone de grîu la hectar dacă le ducem acolo. În parcele experimentale, am avut și noi producții de 10 tone de grâu la hectar.

Se pot obține șapte tone, chiar și peste șapte tone, cu condiția să-i dai plantei tot ce trebuie. Trebuie însă să semeni la timp, să faci fertilizarea, dar și combaterea bolilor .

La porumb se pot obtine peste 10 tone ușor. Din păcate, circa 40% din micii fermieri nu folosesc sămânță de calitate, ci porumb din ”pătul”. Oricum, în ultima vreme, a crescut interesul pentru soiurile românești atât de porumb, grâu, cât și de legume. Cel mai bine stăm la grâu, pentru că trei pătrimi din suprafețe sunt cultivate cu soiuri românești. Semințele aduse din afară trebuie testate la condițiile de climă pentru România, pentru a nu avea ”surprize”.

Fenomenul care se resimte este seceta, mai precis seceta accentuată. La 2-3 ani sau 3-4 ani avem un an secetos și temperaturi ridicate care persistă mai multe zile. Dacă înainte aveam 2-3 zile cu temperaturi foarte ridicate, acum avem și câteva săptămâni. Anul trecut, de exemplu, n-a plouat două luni. Condițiile climatice de la noi pot fi comparate cu cele din Italia, Spania, sudul Frantei, în general cu țările din sudul Europei.

Agricultorii trebuie să caute soiuri mai rezistente, tolerante la secetă sau să înlocuiască unele culturi cu altele mai rezistente la secetă. De exemplu, porumbul poate fi înlocuit cu sorg. O altă plante rezistentă la secetă este meiul, folosit in hrana păsărilor. Trebuie să ne uităm și la tehnologiile de cultură, va trebui să semănăm mai devreme, să corelăm densitatea plantelor cu regimul mai secetos și să extindem suprafețele irigate.

sursa-www.agrointel.ro

Consumul de cafea – opinii pro si contra !

luni, 25 februarie, 2013

Cultivata pentru prima data in Etiopia unde era utilizata atat ca moneda de schimb cat si pentru consum, istoria consumului cafelei se pierde inapoi in timp. Substanta activa care produce efectele fiziologice ale cafelei este cafeina, care se gaseste in frunzele, semintele ori boabele a cel putin alte 62 de plante raspandite peste tot in lume, dintre care: ceaiul negru, ceaiul verde, guarana, mate, cacao, nuca de cola. Insa cea mai cunoscuta sursa de cafeina sunt boabele de cafea si cacao, atat de cunoscuta incat aproximativ 90% din populatie o consuma in prezent in mod constant, in doze mai mari sau mai mici, sub forma de cafea, ciocolata, cacao.

Care sunt efectelele cafeinei?

In functie de doza consumata, cafeina are efecte psihostimulente (stimuleaza sistemul nervos central scazand starea de moleseala si somnolenta) si stimulent cardiovascular, la doze medii de 200 mg pe zi. De asemenea are un efect diuretic usor si stimulent al secretiilor gastrice. Cafeina nu se acumuleaza in organism, fiind in mod normal metabolizata si eliminata in cateva ore de la ingerare.
Insa marea problema o reprezinta consumul zilnic pe perioade mari de timp, in doze care depasesc capacitatea de epurare si metabolizare a organismului, si care determina efectele secundare negative cu care se confrunta marea majoritate a populatiei consumatoare de cafea, ori produse ce contin cafeina.

Cafeina poate fi considerata sigura?

Datorita faptului ca produce dependenta, si fenomene de sevraj (tremuraturi, dureri de cap, moleseala, stare de rau) la intreruperea brusca a consumului dupa o perioada mai mare de timp, precum si datorita faptului ca organismul dezvolta toleranta la cafeina, fiind necesare doze din ce in ce mai mari de cafeina pentru a-i simti efectele, se considera ca este un drog, mecanismul sau de actiune fiind insa diferit fata de cel al drogurilor de abuz cum sunt: cocaina ori amfetamina.

Efectele negative ale excesului de cafeina

Desi consumul mic de cafeina nu a fost corelat cu modificari negative majore in functiile organismului, un consum mare de cafeina, ori consumul moderat insa zilnic, pe o perioada mare de timp, poate produce modificari patologice, unele dintre ele ireversibile.

Fertilitatea – Cercetarile efectuate au demonstrat ca un consum mare de cafea (6-7 cesti pe zi), pe o perioada mare de timp, poate duce la scaderea fertilitatii.

Avortul spontan – Un studiu recent al Universitatii Mc Gill din Montreal, arata ca exista o legatura intre consumul crescut de cafeina si cresterea riscului de avort spontan la femeile consumatoare. De aceea este recomandat femeilor insarcinate reducerea sau mai bine chiar excluderea consumului produselor pe baza de cafeina atat inainte de sarcina cat si pe toata perioada sarcinii.

Efecte negative asupra dezvoltarii fatului – Un studiu efectuat de prof. Justin Konje, de la Departamentul de Studiu al Cancerului si Medicina Molecularara de la Universitatea Leicester, a demonstrat ca un consum crescut de cafeina pe perioada sarcinii are efecte negative asupra dezvoltarii fetale, riscul de greutate mica la nastere a fatului fiind considerabil. Cafeina consumata de mama, strabate rapid bariera placentara reducand circulatia sangelui catre fat cu 25 %.

Alaptarea – Cafeina consumata de mama, ajunge direct in sange si laptele matern, producand nou-nascutului agitatie, insomnie si scaderea poftei de mancare.

Osteoporoza – Prin cresterea eliminarii de calciu prin urina, consumul crescut de cafeina poate duce la aparitia osteoporozei si implicit la cresterea riscului de fracturi osteoporotice la femeile aflate la menopauza.

Bolile cardiovasculare – Consumul crescut de cafeina, duce la aparitia hipertensiunii arteriale si a aritmiilor (palpitatii) cardiace si implicit cresterea incidentei de infarct cardiac si accidente vasculare.

Riscul de cancer
– Exista studii care asociaza consumul crescut de cafeina cu favorizarea aparitiei cancerului de san, de ovar sau de colon.

Insomia – Consumatorii de cafea stiu ca trebuie sa evite consumarea cafeinei inaintea orelor de culcare, in caz contrar aceasta poate produce irascibilitate psihica si insomnie.

sursa: www.terapieholistica.ro