noiembrie, 2012

In 2020 – ajungem la o subvenţie de 196 euro/hectar

marți, 27 noiembrie, 2012

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a participat luni la o întâlnire cu fermierii argeşeni, care a a avut loc la institutul pomicol Mărăcineni. El le-a explicat celor prezenţi ce decizii au fost luate la Bruxelles în cadrul Consiliului European care a avut loc săptămâna trecută (22-23 noiembrie 2012).

„Era important să avem un buget cât mai mare pentru a recupera decalajele pe care le avem faţă de ceilalţi fermieri până în anul 2020. În momentul de faţă, aşa cum arată negocierile, este posibil ca în anul 2020 să ajungem la un sprijin mediu de 196 de euro pe hectar”, a precizat Daniel Constantin.

Acesta a vorbit şi despre problema asigurării contribuţiei finanţării de la bugetul stat în cadrul proiectelor sprijinite prin fonduri europene.

„A doua problemă, care implică mai mult administraţia este legată de partea de cofinanţare. Până acum cofinanţarea pe fondurile europene, pe fondurile de dezvoltare rurală, a fost de 15%, deci contribuţia de la bugetul de stat. Preşedintele Herman Van Rompuy să vină cu o propunere de 25%. Eu vă spun pentru că lucrez zi de zi cu aceste fonduri europene. Bugetul de stat nu-şi va permite foarte uşor să cofinanţeze, să facă un efort atât de mare astfel încât să atragem fonduri europene. Cu alte cuvinte, de renegocierea care se face în acest moment depinde capacitatea de absorbţie pe care o va avea România în perioada 2014-2020. Este foarte important să ne batem cu toate argumentele pe care le avem la îndemână. Ne-ar părea rău pentru că Programul de Dezvoltare Rurală în România chiar a mers. În momentul de faţă sunt aproape 4,3 miliarde de euro care sunt deja atraşi, deja rambursaţi de către Comisia Europeană”, a mai declarat ministrul agriculturii.

Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, care a participat la Consiliul de săptămâna trecută, unul dintre obiectivele majore ale ţării noastre era creşterea finanţării europene în cadrul proiectelor de la 75%, aşa cum se stipula în propunerea iniţială a preşedintelui Rompuy, la 85%.

„Obiectivul nostru a fost să diminuăm presiunea pe bugetul de stat. Deci, în propunerea lui Herman Van Rompuy, cofinanţarea Uniunii Europene era la nivel de 75%. Pentru noi obiectivul a fost să fie 85% şi a fost obiectiv atins. În propunerea lui Van Rompuy, TVA nu era eligibil a fi plătit din bani europeni. Pentru noi, un TVA de 24% din valoarea unui contract, gândiţi-vă la autostrăzi sau la proiectele la căi ferate sau la proiectele mari de la Mediu, un 24% era o povară aproape insurmontabilă, dacă o punem şi cu 25% cofinanţare. Şi atunci, bătălia noastră a fost ca TVA-ul să fie eligibil şi plătibil din bani europeni. Această măsură obţinută şi creşterea cofinanţării Uniunii de la 75% la 85%, înseamnă o salvare de cheltuieli din bugetul de stat de 2,2 la 2,4 miliarde de euro pe an, ceea ce este extraordinar de bine pentru noi”, a declarat presei preşedintele Traian Băsescu, într-o conferinţă organizată vineri.

sursa – recolta.eu

Culturile de porumb , grau si orez , puternic afectate de schimbarile climatice.

joi, 15 noiembrie, 2012

Cercetătorii susţin că, in conformitate cu datele stiintifice dintr-un raport ONU, temperaturile aflate în continuă creștere vor afecta producția mondială de porumb, grâu și orez. Aceasta va scădea în multe dintre țările aflate în curs de dezvoltare, impunând fermierilor să le înlocuiască cu culturi mai rezistente la căldură, secetă și inundații.

Conform datelor publicate în raport, producția de grâu va scădea cu 13% în țările aflate în curs de dezvoltare, în timp recolta de orez va scădea cu 15%. Și fermierii care cultivă porumb în Africa ar putea înregistra o pierdere de până la 20%.

Miscarea pentru dezvoltare mondiala

Miscarea pentru dezvoltare mondiala

„Factorii de mediu accentuează criza alimentelor şi creşterea preţului la produse alimentare. Motivul pentru care multe ţări cultivă porumb este exportul. Astfel, multe ţări preferă să cultive culturi care se axează mai mult pe furnizarea de hrană pentru animale şi care merg spre export, decât să se concentreze asupra acelor produse care pot hrăni oamenii mai eficient. O astfel de politică este încurajată de mulţi ani pentru a atrage bani din export, bani cu care ţările exportatoare îşi hrănesc populaţia. Problema este că preţul la alimente creşte şi nu ajută pe nimeni“, a precizat Deborah Doane, directorul Mișcării pentru Dezvoltare Mondială, potrivit adevărul.ro.