martie, 2012

România in topul agriculturii europene – la productia de porumb si de grau in 2011

vineri, 30 martie, 2012

Producţia internă de cereale a crescut anul trecut cu 24,3%, la 20,78 milioane tone, de la 16,71 milioane tone în 2010, România ocupând locul 5 în Uniunea Europeană la producţia de grâu şi locul 2, după Franţa, la porumb, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe – grâu, porumb, orz, orzoaică şi ovăz – a crescut de la 5,04 milioae hactare în 2010 la 5,24 milioane hectare.

Producţia de grâu a însumat 7,1 milioant tone, de la 5,81 milioane tone în 2010, obţinută de pe o suprafaţă de 1,92 milioane ha, mai mică decât cea din anul trecedent, de 2,16 milioane ha.

România s-a situat astfel pe locul cinci în UE, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al productiei obţinute la grâu, şi pe locul nouă din punct de vedere al randamentului.

În ceea ce priveşte porumbul boabe datele INS arată o producţie de 11,6 milioane tone, de la puţin peste 9 milioane tone în 2010, obţinută de pe 2,6 milioane ha, de la 2,09 milioane ha cu un an în urmă.

România s-a situat pe primul loc în UE după suprafaţa cultivată cu porumb, iar la producţie ocupă locul al doiela, după Franţa, datorită unui randament inferior. De altfel, randamentul la porumb realizat de România este mai mic decât al celorlalte ţări din Uniune, notează INS.

Datele sunt cuprinse în cercetarea statistică “Producţia agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2011″, realizată de INS.

Producţia de floarea soarelui a crescut, de asemenea, la 1,8 milioane tone, faţă de 1,2 milioane tone în 2010.

“Floarea soarelui se numără printre culturile cu tradiţie în România. Din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu floarea soarelui în anul 2011, România s-a situat pe primul loc în rândul statelor membre. Producţia realizată, în anul 2011, a clasat România pe locul doi după Franţa, ca urmare a randamentului mai mic cu 5,3% faţă de randamentul mediu al Uniunii Europene”, potrivit INS.

A scăzut, însă, producţia de sfeclă de zahăr, cu 22,4%, la 650 tone, în principal din cauza reducerii suprafeţei cultivate (-13,6%) şi a randamentului la hectar (-10,2%).

La cartofi producţia a fost mai mare cu 25,2% faţă de 2010, respectiv de 4,1 milioane tone, datorită creşterii randamentului la hectar (+24,2%) şi a suprafeţei cultivate (+0,8%).

România ocupă locul trei în UE, după suprafaţa terenurilor cultivate cu cartofi, după Polonia şi Germania, şi locul şase la producţie (după Germania, Polonia, Olanda, Franţa şi Regatul Unit), datorită randamentului inferior, care a reprezentat numai 55,8% din randamentul mediu al Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte legumele, INS a notat o producţie mai mare cu 6%, datorită creşterii producţiilor medii la hectar. Producţiile au fost mai mari la: tomate (+14,6%), morcovi (+10,9%), ceapă (+7%), varză (+4,5%), ardei (+2,5%) şi mai mici la pepeni verzi şi galbeni (-4,1%) şi castraveţi (-1,7%).

În anul 2011, producţia de struguri a crescut cu 18,9%, datorită în principal creşterii randamentului la hectar, atât la plantaţiile de vii altoite (+13,2%), cât şi la plantaţiile de vii hibride (+31%). Suprafaţa cultivată a fost mai redusă cu 0,6% faţă de anul 2010.

Producţia de fructe din livezi a crescut cu 1,5% faţă de anul precedent. Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat creşteri la caişi-zarzări de 4 ori, cireşi-vişini (+42,9%), peri (+40%), meri (+0,5%) şi scăderi la pruni (-9,8%). Suprafeţele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi s-au menţinut la nivelul anului precedent la: meri, cireşi-vişini, caişi-zarzări şi au scăzut la peri (-20%), pruni (-1,4%).

Cercetarea INS a fost efectuată pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional, regiuni de dezvoltare şi judeţe. Volumul eşantionului a fost de 60.000 exploataţii agricole, din care 26.447 exploataţii agricole cu personalitate juridică şi 33.553 exploataţii agricole individuale. Intervalul de încredere a fost de 95% (marja de eroare ±5%).

sursa- Ziarul Finanaciar

FERTILIZANTII VIITORULUI

joi, 22 martie, 2012

Terenurile arabile din Romania – foarte atractive pentru investitorii austrieci.

marți, 20 martie, 2012

Harald Strassner din Pöttsching, consilierul unui investitor austriac în România a povestit pentru portalul ce ştiri că experienţa a fost una pozitivă până acum. Lucrează de mai mulţi ani în agricultura biologică, se ocupă de o suprafaţă agricolă în Ungaria şi, de ceva vreme, împreună cu alţi câţiva colegi din landul austriac Burgenland, desfăşoară activităţi agricole şi în România. Aici se îngrijeşte de o suprafaţă agricolă de 630 de hectare, aflată în sud-vestul ţării.

Potrivit lui, experienţa din România a fost o provocare fascinantă, iar România este o ţară sigură. La fel ca în orice alt stat din Europa şi în România trebuie acordată atenţie demersurilor administrative. Procesele administrative sunt poate un pic mai complexe şi nu foarte bine organizate, dar sunt în mare parte sigure, a adăugat acesta. Mai mult, colegii din România au de profitat de pe urma investiţiilor, preluând know-how-ul austriac şi învăţând cum îşi pot îmbunătăţi activităţile.

De la demararea procesului de privatizare din anii 90, agricultura românească este structurată pe suprafeţe mici. Ţara are o suprafaţă agricolă totală de zece milioane de hectare, dintre care numai jumătate este folosită. Terenul este mai bun în comparaţie cu cel din Austria şi mai ieftin, fapt ce atrage în mod evident investitori, scrie ORF Burgenland.

sursa- Recolta .eu

AGRICULTURA – campioana absorbtiei de fonduri europene.

miercuri, 14 martie, 2012

Firmele româneşti din agricultură au luat până în prezent fonduri europene în valoare totală de 3,7 miliarde de euro, sumă ce corespunde unui grad de absorbţie de 37% din banii pe care România îi are la dispoziţie în perioada 2007-2013.

Rata de absorbţie este de 37% în acest moment. Anul acesta are o ţintă agresivă pentru fondurile europene de 2,5 miliarde de euro, adică 40% din cele 6 miliarde de euro asumate de Guvern. Pe primul trimestru vom face plăţi de 1 miliard de euro şi suntem foarte aproape de acest nivel, a declarat Stelian Fuia, ministrul agriculturii, la un seminar de profil.

Deşi Agricultura are una dintre cele mai mari rate de absorbţie a banilor europeni ministrul Fuia spune că ritmul poate fi accelerat.

Una dintre problemele este lipsa de priorităţi. La momentul negocierilor cu Uniunea Europeană nu am avut priorităţi clare. Vom realoca în următoarea perioada 750 de milioane de euro de la programele de finanţare europeană cu mai puţină cerere către cele unde sunt cereri foarte multe. În următoarea perioadă vom deschide sesiuni de depuneri (moment în care cei care vor fonduri europene pot depune proiectele) în valoare de 1,5 miliarde de euro, a adăugat Fuia.

Producătorii agricoli din România au la dispoziţie în perioada 2007-2013 aproximativ 10 miliarde de euro din bani europeni prin intermediul proiectelor de investiţii pe fonduri europene pentru agricultură. Din aceşti bani, 8 miliarde de euro sunt bani “curaţi” de la Uniunea Europeană, restul fiind de la bugetul de stat.

SURSA: Ziarul Financiar

 Parteneriate pentru inovare: pentru a stimula competitivitatea europeană sunt prezentate noi propuneri pe tema agriculturii

luni, 5 martie, 2012

Securitatea alimentară este una dintre principalele probleme ale lumii în anii care vor veni, având în vedere că FAO preconizează o creștere cu 70% până în 2050 a cererii de produse alimentare la nivel de glob, însoțită de o creștere accentuată a cererii de hrană pentru animale, fibre, biomasă și biomateriale. Această problemă este însă însoțită de o încetinire a creșterii productivității, în mare parte din cauza unei reduceri a investițiilor în cercetarea agricolă, și de o presiune mai mare asupra mediului și a resurselor noastre naturale. De exemplu, 45% din solurile europene se confruntă cu probleme de calitate. Circa 40% din terenurile agricole sunt vulnerabile la poluarea cu nitrați, iar în ultimii 20 de ani, numărul păsărilor de câmp a scăzut cu 20-25%.

Pe scurt, principala problemă a agriculturii în viitor nu este doar să producă mai mult, ci și să facă acest lucru într-un mod mai sustenabil.

Aceste probleme nu vor fi soluționate fără a da un imbold puternic cercetării și inovării și mai ales prin punerea în legătură a cercetătorilor, a agricultorilor și a altor părți implicate; astfel, putem accelera ritmul transferului de tehnologie de la știință la practica agricolă, iar știința poate obține din partea sectorului agricol un feedback mai sistematic cu privire la necesitățile practice.

Parteneriatul european pentru inovare intitulat „Productivitatea și sustenabilitatea agriculturii” urmărește să ofere o interfață de lucru între agricultură, bioeconomie, știință și alte discipline la nivel național, regional și la nivelul UE. Acest parteneriat va servi, de asemenea, drept catalizator pentru a crește eficacitatea acțiunilor aferente inovării sprijinite prin politica de dezvoltare rurală, precum și a cercetării și inovării în Uniune.

S-au identificat două obiective principale pentru acest parteneriat european pentru inovare, și anume promovarea productivității și a eficienței sectorului agricol (inversarea recentei tendințe de diminuare a câștigurilor de productivitate până în 2020) și sustenabilitatea agriculturii (garantarea funcționalității solurilor la un nivel satisfăcător până în 2020).

Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală a declarat: „În viitor, principala provocare pentru agricultură este nu numai cum să producem mai mult, ci și cum să producem mai bine. În acest scop, va fi esențial să existe o cercetare și o inovare orientată spre cerere și o mai bună diseminare a bunelor practice.”

SURSA -recolta .eu.