noiembrie, 2011

ASOLAMENTUL – un element cheie in managementul tehnologic al unei exploatatii agricole.

miercuri, 2 noiembrie, 2011

Managementul tehnologic corect al unei exploatatii agricole , indiferent de marimea ei , trebuie in mod obligatoriu fundamentat pe considerente agrotehnice si fitotehnice .  In acest sens , fiecare cultura are specificitatea sa , vizavi de o anumita premergatoare in asolamentul in care este incadrata . Desi este binecunoscuta importanta rotatiei culturilor in cadrul unui asolament corect intocmit , tot mai multi fermieri din pacate , neglijeaza acest lucru.

Cauzele sunt multiple , plecand de la conditionarile de ordin comercial , care tin de eficienta economica a unei culturi sau de cererea pietei si terminand cu situatiile in care datorita schimbarilor de proprietate sau de administrare (arendare-concesionare) este practic imposibil de realizat un asolament corespunzator.

Folosirea rationala a terenurilor agricole , respectiv mentinerea si cresterea capacitatii de productie a acestora , este un concept extrem de complex care inglobeaza o serie de practici agricole , bazate pe cunoasterea aprofundata a relatiilor planta-sol-mediu . Optimizarea acestor relatii in cadrul agro-ecosistemului , include solutionarea diferentiata a problematicii legate de amplasarea si rotatia culturilor , sistemul de lucrare a solului si tehnologia de cultura aplicata .

In Romania zilelor noastre sunt foarte putine exploatatii agricole in care structura de culturi este stabilita plecand de la considerente si limitari de ordin agro-fitotehnic , asa cum ar fi normal . Din ratiuni comerciale , in opinia mea gresit aplicate , structura de culturi in cele mai multe exploatatii este impusa de factori care nu au  nimic in comun cu agronomia .

Este arhi cunoscut faptul ca odata cu expansiunea culturii de rapita in tara noastra , in ultimii ani , pe fondul mentinerii suprafetelor cultivate cu floarea-soarelui , asistam la generalizarea la nivel de exploatatii agricole a unui asolament de trei ani : Floarea-soarelui – Grau/orz – Rapita .

Chiar daca pe termen scurt o asfel de rotatie impusa de cerintele pietei , poate fi benefica din punct de vedere economic , pe termen mediu si lung insa urmarile sunt nefaste si deloc greu de anticipat. As aminti aici numai proliferarea  bolilor comune pentru floarea-soarelui si rapita cum ar si –Sclerotinia sclerotiorum(putregaiul alb) , Alternaria (alternarioza) si aparitia de rase specializate rezistente la fungicidele utilizate in mod curent , extinderea arealului de raspandire a Orobanche (lupoaia) si nu in ultimul , cresterea cheltuielilor impuse de intensivizarea tehnologiei de cultura care trebuie sa includa seminte si pesticide de ultima generatie , capabile sa faca fata presiunii ridicate de atac a patogenilor sus amintiti.

Sunt  multe situatile in care fara a mai tine cont de tipul de sol , de reactia solului , planta  premergatoare si postmergatoare in asolament , etc., recomandarile unor “tehnologi” mai mult sau mai putin avizati , includ produse (pesticide sau ingrasaminte) care deterioreaza uneori grav capacitatea de productie a solului respectiv.

In acest sens , deosebit de importanta este efectuarea unui studiu pedologic si agrochimic al solului , studiu care pe langa fapul ca ofera o oglinda exacta a situatiei pedo-climatice din arealul exploatatiei agricole , include si recomandari tehnologice specifice legate de fertilizare , structura de culturi si asolamentul optim in zona respectiva.

Costurile unui asfel de studiu , care poate fi efectuat de OJSPA-urile din fiecare judet , sunt modice comparativ cu beneficiile ulterioare.Cu alte cuvinte , ar trebui reconsiderata importanta asolamentului si a roatiei culturilor , in cadrul exploatatiei agricole , plecand de la urmatoarele considerente tehnice :

- Pentru cultura de floarea-soarelui ,rezultatele cele mai bune se obtin intr-un asolament de 6 ani in care sa urmeze dupa premergatoare – cereale de toamna sau primavara. Nu se cultiva dupa soia, fasole , in si rapita , datorita bolilor comune si nici dupa tutun si canepa , speciiatacate de Orobanche.Floarea-soarelui nu trebuie sa revina pe acelasi teren  decat dupa un interval de minim 4 ani.

- Cultura de rapita , este recomandat sa revina  pe acelasi teren dupa un interval de cel putin 3 ani. In cazul in care sola respectiva a fost infestata cu Sclerotinia , intervalul; de revenire este de minim 6-7 ani. Premergatoarele cele mai indicate in asolament pentru rapita sunt : cerealele paioase , mazarea si borceagul de toamna. Nu se cultiva dupa soia si floarea-soarelui, datorita bolior comune.

- Pentru cultura de grau asolamentul optim este cel de 4-5 ani , iar plantele premergatoare favorabile sunt in ordine : leguminoasele , rapita de toamna , soia , floarea-soarelui si porumbul timpuriu.Monocultura de grau este acceptata 2 ani si numai la culturile destinate consumului.

- Pentru cultura de orz , respectarea unei rotatii corespunzatoare asigura sporuri de productie de 20%.Premergatoarele sunt in general aceleasi ca pentru cultura de grau , iar monocultura este contraindicata.

- Cultura de porumb realizeaza cele mai eficiente productii in asolamente de 4-6 ani , dupa premergatoare cum ar fi : leguminoasele si cerealele paioase . Sunt contraindicate ca premergatoare sorgul si iarba de sudan.

In esenta , respectarea acestor conditii agro-fitotehnice la intocmirea asolamentului in cadrul exploatatiei agricole , pe fondul aplicarii unor tehnologii de cultura rationale , adaptate la specificitatea zonei , reprezinta garantia obtinerii unor productii superioare , cantitativ si calitativ in contextul unei protectii reale a agroecosistemului local.

Drd.ing. Stelian Toma.