octombrie, 2010

CONTRIBUTII PRIVIND OPTIMIZAREA SISTEMULUI DE FERTILIZARE LA CULTURA DE RAPITA DE TOAMNA PE KASTANIOZOMUL TIPIC CALCIC LUTONISIPOS DIN PODISUL CENTRAL – NORDIC AL DOBROGEI

vineri, 1 octombrie, 2010

STIMATE CITITOR – Desi la prima vedere , raportandu-ne la titlu , poate parea un articol exclusiv pentru specialisti in agricultura , lucrurile nu stau deloc asa. Prezentul articol este primul dintr-o serie, care isi propune , prezentarea in detaliu nu doar a sistemului de fertilizare la rapita, ci si a specificitatii arealului geografic in care are loc cercetarea . Asfel consider ca poate fi interesant pentru orice cititor sa afle cat mai multe despre zona central- nordica a Dobrogei , sub aspect climatic , pedologic dar mai ales economic si nu in ultimul rand istoric. Pentru ca in revistele de specialitate este aproape imposibil sa poti publica un articol, daca nu ai- recomandarea nu stiu cui – sau daca nu platesti sume aberant de mari , am ales sa fac publice rezultatele cerectarilor mele  pentru teza de doctorat cu titlul identic cu cel al prezentului articol , pe blogul personal. Sigur vor fi voci care vor spune – nu este academic – sau – cititorii nu sunt unii avizati- , insa eu ma bazez pe onestitatea comentariilor d-voastra , pentru simplul motiv ca sunt dezinteresate si sincere in acelesi timp. Ca urmare incepand de azi 01.10.2010, in fiecare saptamana voi publica cate un articol care va cuprinde o sinteza etapizata a cercetarilor personale, despre optimizarea sistemului de fertilizare la cultura de rapita , desfasurate in zona – Cerna , judetul Tulcea. Sper ca aceste articole sa fie interesante pentru dumneavoastra si mai sper de asemene sa-mi trimite-ti comentariile pe marginea lor dupa lecturare. Multumesc anticipat in acest sens si multumesc de asemenea bunului meu prieten- domnului ing. CORCEA IULIAN-, un desavarsit tehnician, fara de care activitatea de infiintare a campului de cerecetare si aplicarea tehnologiei stabilite pe fiecare parcela experimentalea in parte , ar fi fost practic imposibila.

pichetarea campului experimental in sept. 2008

Oamenii nu se schimba , singurul lucru nou in lume, este istoria pe care nu o cunosti                                                          -H. S .Truman .

Plecand de aceasta superba cugetare , incep seria mea de articole cu – Istoria utilizarii ingrasamintelor.

1.

ISTORICUL  UTILIZARII  INGRASAMINTELOR IN AGRICULTURA

¨Inca din perioada antica exista dovezi care atesta faptul ca civilizatiile infloritoare utilizau in agricultura mai mult sau mai putin empirica ingrasamintele organice , marna , varul si cenusa.
¨In cel mai vechi manual de agricultura – KRISNA SANDRAHA- scris in limba sascrita cu peste 3000 de ani in urma se fac referiri asupra pregatirii si folosirii pentru fertilizare a gunoiului de  la animale.
¨Celtii practicau cu mult timp inaintea erei noastre , aplicarea varului si a marnei pentru imbunatatirea fertilitatii solurilor.
¨Conceptia lui ARISTOTEL (384-322 i.e.n) care sustinea ca plantele iau hrana din pamant in formele in care se afla in corpul lor  este considerata fundamentul teoriei nutritiei plantelor.
¨In Roma antica sunt cunoscute mai mute scrieri despre agricultura. Asfel  VARO (116-27 i.e.n.) face referiri la ingrasamintele verzi , iar  COLUMELLA (Sec I i.e.n.) in celebrul tratat -  DE RE RUSTICA – face referiri la efectul ingrasamintelor verzi a gunoiului , marnei , varului si cenusei pentru imbunatatirea insusirilor solului.

columela

¨In aceasta epoca s-a definit ipoteza – TERAE ADEPS – care presupunea ca grasimea pamantului – sporeste prin folosirea ingrasamintelor.
¨In perioada medievala au  aparut importante  contributii scrise care  combina teoriile din antichitate bazate pe observatie ,cu studiul solului  chimia si matematica , sporind asfel valoarea lor stiintifica .
¨Traite  des sels et de l-agriculture – scrisa de PALISSY (1510–1589) care face aprecieri asupra solului ca sursa de elemente nutritive si asupra necesitatii completarii necesarului prin aplicarea ingrasamintelor.
¨De concentratione vegetabilium – a lui GLAUBER(1604-1668) care evidentiaza importanta pentru plante a salpetrului ( nitratului).
¨Manuscrisele lui Lavoisier in care LAVOISIER(1743-1794) stabileste ca plantele iau substantele necesare din mediul mineral , din aer si apa.
¨Teoria privind nutritia cu humus a plantelor (teoria vegetala) – emisa de ALBRECHT THAER(1752-1828) si JOHAN BURGER(1773-1842) , leaga fertilitatea solului de in mod unilateral de resturile vegetale introduse in sol si de humusul datorat acestora.
¨Teoria nutritiei minerale a plantelor- enuntata de JUSTUS VON LIEBIG(1803-1873) considera ca in nutritia plantelor  rolul primordial il au sarurile minerale .
¨Teoria privind actiunea factorilor de vegetatie – fundamentata de MITSCHERLICH(1874-1956) stabileste legitatea cantitativa intre planta si factorii de vegetatie .
2.

ISTORICUL  UTILIZARII  INGRASAMINTELOR  IN  ROMANIA

¨Agricultura a fost o indeletnicire de baza a poporului roman , ca urmare preocuparile  practice si stiintifice privind cresterea fertilitatii si productivitatii solurilor dateaza de mult timp.
¨Ion Ionescu de la Brad (1870) – infiinteaza Ferma si Scoala de agricultura de la Brad  si in lucrarea -Lectiuni elementarii de agricultura – evidentiaza importanta – ingrasarii pamantului –
¨Vlad Carnu Munteanu (1886) – infiinteaza Statiunea centrala de la Herastrau si scrie – Studiul terenului arabil din Campia Romana(1891)-  si – Bilantul solului arabil al Romaniei(1903)-
¨Gh. Ionescu Sisesti (1928) – pune bazele Institutului de cercetari agronomice al Romaniei si publica -Despre ingrasaminte (1912)-
¨David Davidescu (1956) – publica o lucrare de referinta si anume tratatul – Agrochimia – urmat de – Agrochimia moderna(1981)
¨Mihai Rusu & colaboratorii(2005) –  editeaza  – Tratatul de agrochimie-
drd. ing. Stelian toma