mai, 2010

APEL LA NORMALITATE

miercuri, 26 mai, 2010

Am privit ca toata lumea , cu nedisimulata stupefactie imaginile difuzate in cursul zilei de ieri din HARSOVA pe cateva canale media. Indignarea si scarba m-au cuprins deopotriva in acele momente . Cum a fost posibil?. Unde au fost politistii de la paza si ordine cei de proximitate sau cum se mai numesc?. Sunt intrebari de bun simt la care asteptam raspunsul autoritatilor. Care autoritati ? Buna intrebare. Restul nici nu mai conteaza,raul a fost comis , eticheta a fost pusa – orasul lui neica nimeni. Ca urmare a imaginilor difuzate , am primit de la diverse cunostiinte din tara telefoane in care eram intrebat – ce se intampla in Harsova?. Ce poti raspunde atunci cand lucrurile sunt evidente ?.   Majoritatea harsovenilor insa, sunt oameni cu frica de Dumnezeu , oamneni cinstiti si de bun simt, de aceea sunt convins ca  nu pot accepta ca orasul lor  sa fie considerat in perceptia publica ca  fief borfasilor si al proxenetilor . HARSOVA are valori umane uriase , dar extrem de putin mediatizate si ma refer aici la criticul literar , poet si eseist ION ROSIORU , la domnul DORU BUSCU – ziarist si analist politic , nascut si format ca om in orasul nostru si lista ar putea continua. Sunt oameni care prin realizarile lor , prin conduita lor profesionala si morala fac cinste acestui oras.

Trebuie doar sa intelegem ca puterea exemplului este incredibila si mediatizarea pe orice canale si prin orice mijloace a oamenilor de succes din comunitatea noastra poate avea un impact major asupra tinerilor si copiilor nostrii .

Este datoria si obligatia noastra morala fata de ei si fata de comunitatea in care traim sa schimbam perceptia despre HARSOVA . Nu sunt vorbe mari , sunt vorbe spuse din suflet si cred cu tarie ca acest lucru este posibil.

PLOSNITA GRAULUI – EURYGASTER INTEGRICEPS

miercuri, 26 mai, 2010
Raspandire: in special in sudul si estul tarii

ATCAC DE PLOSNITA

Descriere
Adultul are corpul oval, de 11-13 mm lungime, de culoare bruna.Capul triunghiular. Antenele constituite din 5 articule.pronotul aproape hexagonal.Scutelul foarte dezvoltat egal in lungime cu abdomenul, cu o carena in partea mediana si cu doua puncte galbui la baza. Oul este sferic si de culoare verzuie la depunere si de culoare inchisa, pe masura ce se dezvolta embrionul. Larva este asemanatoare cu insecta adulta, fiind mai mica si lipsita de aripi sau cu rudimente de aripi, in functie de varsta acesteia.

Biologie
Are o generatie pe an. Ierneaza ca insecta adulta, sub frunzarul padurii, in liziera pomilor din apropierea culturilor, sub ierburi. Primavara la temperaturi de peste 10� C, insectele isi fac aparitia, la inceput pe gramineele spontane, apoi zboara in culturile de cereale. Numarul maxim de insecte pe culturi se inregistreaza la jumatatea lunii mai. Dupa o perioada de hranire si maturatie sexuala are loc copulatia si depunerea pontei. Larvele apar la 8-10 zile de la depunerea pontei. Pana la maturare se hranesc si naparlesc de 4-5 ori, intreaga lor evolutie durand 30-40 zile, ceace corespunde cu ajungerea la maturitate a cerealelor. Adultii din noua generatie apar la sfarsitul lunii iulie, hranirea lor continuand pana in cursul lunii august, cand se retrag pentru iernare.

Plante atacate si mod de daunare
Specie oligofaga, dezvoltandu-se in principal pe culturile de grau, dar ataca si alte graminee cultivate si spontane. Adultii inteapa tulpinile tinere, frunzele, rahisul spicelor, florile si boabele. La locul intepaturii se formeaza o mica umflatura numita ,, con salivar� in jurul  careia apare o zona de culoare galbuie. Adesea frunza atacata se ingalbeneste, se rasuceste si se usuca, de la locul intepaturii atarnand ca o sfoara. Uneori spicul ramane in burduf iar cand apare, are aristele ondulate si poate fi partial sau total steril, albit, aspect care se intalneste frecvent la varful spicelor. Boabele atacate sunt sistave, zbarcite sau daca nu sunt deformate, poarta urmele intepaturilor sub forma de puncte negre, inconjurate de o zona decolorata. Calitatea productiei este mult diminuata.

Combatere
Se face la avertizare atat pentru adultii hibernanti cat si pentru larve. Pentru combatere se utilizeaza insecticide ca: Decis 2,5 EC, Decis 25 WG, Calypso 480 SC, Proteus OD 110.

Plosnita graului
Plosnita graului pe spic Plosnita graului
SURSA- BAYER CROP SCIENCE – ROMANIA

BUNASTAREA EUROPEANA

marți, 11 mai, 2010

Traim cea mai ciudata perioada a existentei noastre post – decembriste , cum ar spune politrucii si analistii.

Euforia integrarii in UE  a trecut , iar beneficiile mult asteptate  am constatat ca sunt doar niste baloane de sapun. Pretul urias pe care am fost nevoiti sa- l platim si constrangerile  la care am acceptat sa fim supusi , aveau menirea cel putin la modul declarativ , sa transforme societatea romaneasca , intr-o societate normala , europeana. Am fost tot timpul in tabara euroscepticilor , pentru ca am considerat ca adevaratele motive pentru care am fost acceptati la masa bogatilor n-au fost legate de valorile europene comune sau standardele impuse pe care le-am fi indeplinit . Am ferma convingere ca de fapt- masa bogatilor-  este una gen fast food , cu toate implicatiile ulterioare . Dupa 01.01.2007 , ne-am transormat intr-o veritabila societate de consum, de o perfectiune demna de studiat in manualele de economie aplicata. Shopingul la mall si creditele de consum , sunt considerate ca fiind ingredientele normalitatii .Am inceput sa lucram din ce in ce mai putin , cu o productivitate la nivel de avarie , in schimb vrem din ce in ce mai multi bani , mai mult timp liber , mai mult confort ,mai mult…mai mult……. . Sectorul privat al economiei , adica cel care produce in tarisoara asta este aproape sufocat de fiscalitate si incoerenta legislativa.In caelasi timp, sectorul bugetar , continua sarabanda achizitiilor publice prin licitatii trucate sau mai rau prin atribuiri directe clientelare . Finalul dramatic- usor predictibil de altfel -nu e departe . Un singur lucru mai poate fi spus – SCAPA CINE POATE – . Halal bunastare si in zadar sacrificii pentru o societate comuna europeana iluzorie .

Specificitatea cultivarii rapitei de toamna pe solurile alcaline.

joi, 6 mai, 2010

Pentru asigurarea unui management tehnologic optim la cultura de rapita , este important sa cunoastem conditiile pedologice concrete din zona de cultura si bineinteles limitarile impuse de acestea. Spre exemplu in zona Dobrogei centrale si de nord ,  datorita tipului de sol predominant alcalin , tehnologia de cultura a rapitei si in special fertilizarea, trebuie sa tina seama de conditiile pedologice  zonale. De aceea am considerat utila reamnitirea caracteristicilor  specifice acestor soluri.

•Din punct de vedere al PH-ului  , pentru cultura rapitei ,optimul  este 7-8 (dupa cercetarile efectuate de DAVIDESCU & colab. 1981)
•Solurile alcaline au o aerare buna , ceea ce determina un raport intre anionul nitric- NO3 si cationul amoniu- NH4 in favoarea  anionului nitric-NO3.
•De asemenea solurile alcaline au continut mare de sodiu schimbabil aceasta caracteristica determinand retinerea puternica a apei  sub forma de apa inaccesibila plantelor(apa de gonflarea a coloizilor) si mai putin ca apa capilara sau gravitationala accesibila plantelor. Cand coloizii  solului se deshidrateaza acesta se usuca puternic si se intareste devenind impermeabil pentru radacinile plantelor , de asemenea porozitatea  capilara si totala scade sub 30 %.
•Alcalinitatea ridicata( asociata cu uscarea solului) maresta presiunea osmotica a solutiei solului , peste 15 at cat este forta de suctie a radacinilor ,  ceea ce determina – seceta fiziologica- si reducerea absorbtiei anionului nitric NO3 si cresterea absorbtiei cationului amoniu NH4 care insa este in cantitate mai mica in solurile alcaline. Ca urmare varfurile radiculare  devin mucilaginoase si isi stopeaza cresterea. Sensibilitatea cea mai mare a palntelor la alcalinizare se manifesta la germinare(intarzie germinarea- Axenova-1975) si imediat dupa germinare , mai sensibile in acest sens fiind leguminoasele si mai rezistente gramineele.
•Pragul de toleranta la salinitate al rapitei este de 600-800 ppm si depinde de PH si de natura sarurilor din solutia solului. Asfel , in solurile cu un continut de carbonatii – CaCO3 – in solutia solului ridicat pot aparea fenomene de fitotoxicitate la cultura de rapita ,in timp ce pe solurile cu un continut mai mare de sulfati – SO4-aceasta fitotoxicitate este mult mai mica sau inexistenta.
•Ca urmare pe solurile alcaline se recomanda folosirea ing. chimice cu reactie fiziologica acida cum ar fi, sulfatul de amoniu (NH4)2SO4 sau azotatul de amoniu NH4NO3 (conform experientelor lui Gh. Sandu-1978-privind efectul  ing. cu azot pe soluri alcaline). Mai nou pentru fertilizarea faziala cu foarte bune rezultate, la cultura de rapita poate fi utilizat si ingrasamantul Timazot 30 – cu urmatarea compozitie -30%N+25%SO3+2%MgO.
Pentru optimizarea sistemului de fertilizare , primul pas cu care trebuie sa incepeti tebuie sa fie cartarea pedologica si agrochimica a solului. In acest sens puteti aplela la OJSPA – judetene , costurile unei asemenea lucrari fiind modice in comparatie cu beneficiile pe care le aduce pentru ferma d-voastra , din punct de vedere tehnologic si implicit economic.